Fondurile de investiţii sunt încrezătoare; Dar investitorii?

• Prezenţa grupurilor bancare pe piaţa fondurilor de investiţii ar putea revigora încrederea în industrie

Fondurile noastre de investiţii au administrat, în medie, 11 euro pentru fiecare cetăţean, anul trecut, România ocupând, astfel, penultimul loc între ţările din regiune la acest indicator. Ponderea industriei fondurilor mutuale în produsul intern brut al ţării noastre a fost de doar 0,40%, în 2007, spre deosebire de media de 9,4% a statelor din regiune.

După experienţele din trecut, românii par a nu mai avea încredere în a lăsa administratorii să se ocupe de economiile lor. Cu toate acestea, în ultima perioadă intră pe piaţă noi fonduri, ba chiar şi noi administratori. "În prima parte acestui an, au fost autorizate 11 fonduri de investiţii, iar până în prezent, au fost depuse la CNVM şase noi cereri de autorizare, acestea fiind în curs de soluţionare", potrivit lui Victor Stanilă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Reprezentanţii fondurilor sunt de părere că, în prezent, industria se află într-un proces de creştere, cei mai importanţi indicatori fiind numărul actorilor de pe piaţă şi volumul activelor nete aflate în administrare.

Bogdan Bilaus, director de investiţii la "Raiffeisen Asset Management", punctează faptul că asistăm la o revigorare a fondurilor mutuale, după problemele de încredere pe care le-a avut industria de asset management în 2000 - 2001. Domnia sa consideră că ritmul acestei revigorări s-a accelerat în ultimii ani, odată cu creşterea importanţei pe care o au în piaţă companiile aparţinând unor mari grupuri bancare. Din perspectiva domnului Bilaus, "această situaţie rezolvă problema încrederii, pentru că niciun grup financiar nu îşi permite o eventuală lovitură de imagine rezultată din administrarea defectuoasă a fondurilor clienţilor".

Directorul de investiţii de la "Raiffeissen Asset Management" subliniază că numărul în creştere de fonduri este un indiciu de revigorare a pieţei, clienţii având, astfel, posibilitatea să aleagă dintr-o plajă mai largă de opţiuni în ceea ce priveşte administratorul, dar şi gradul de risc al fondului. Bogdan Bilaus ne-a spus: "Un număr mai mare de fonduri înseamnă, totodată, şi o competiţie ridicată pe piaţă, ceea ce a dus la creşterea calităţii serviciului de administrare, tendinţă care este necesar să continue pentru a creşte gradul de încredere în sistem".

Dan Mihail Nicu, director al "BRD Asset Management" consideră că indicatorul cel mai relevant pentru dezvoltarea pieţei este volumul activelor nete aflate în administrare. Domnia sa subliniază că multiplicarea numărului de fonduri este, mai degrabă, un semnal al diversificării pieţei.

Adrian Tudose, director executiv al Asociaţiei de Adminis­trare a Fondurilor (AAF), este sceptic cu privire la o eventuală reorientare a românilor către investiţiile în fonduri. "Atâta timp cât se poate obţine, fără nicun risc, o bonificaţie de circa 10% pe an, la un depozit bancar, este destul de dificil să discutăm despre reorientarea în masă a interesului populaţiei spre investiţiile în fondurile deschise, iar numărul relativ redus al investitorilor existenţi în prezent, nu face decât să confirme aceasta", ne-a spus domnia sa.

Domnul Tudose ne-a explicat: "Faptul că numărul de fonduri deschise (dar şi închise) din piaţă este în continuă creştere, se datorează, în primul rând, interesului manifes­tat de diversele grupuri financiare faţă de piaţa locală, mai exact faţă de potenţialul mare al pieţei din România, coroborat cu dorinţa administratorilor de a fi deja prezenţi pe aceas­tă piaţă, în aşteptarea momentului în care, la fel ca şi în alte ţări, numărul investitorilor interesaţi de fondurile deschise va creşte semnificativ".

Domnul Tudose este de părere că normele pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească în vederea adoptării monedei euro vor constitui un cadru financiar benefic pentru evoluţia fondurilor de investiţii. Potrivit domniei sale, "acest lucru se va întâmpla în momentul în care inflaţia şi dobânzile bancare la depozitele pentru populaţie vor fi sub 4-5% şi acest lucru trebuie să se întâmple cu 2-3 ani înainte de a trece şi România la moneda euro".

Optimişti, reprezentanţii fondurilor sunt de părere că industria de asset management se va dezvolta într-un ritm mult mai alert decât în prezent, existând premisele, în următorii ani, pentru decolarea efectivă a acestei pieţe şi apropierea de nivelurile din ţările din zona Europei Centrale şi de Est.

Pe timp de criză, investitorii au preferat fondurile de obligaţiuni

Fondurile de acţiuni au înregistrat, o diminuare a activului net cu 28,8%, la 284 milioane lei, în primul semestru al aces­tui an, fiind direct lovite de căderea pieţei de capital. Fondurile de acţiuni au înregistrat subscrieri nete de doar 5,9 milioane de lei, în primul semes­tru, cu 91,73% mai puţine faţă de subscrierile înregistrate, în aceeaşi perioadă de către fondurile de obligaţiuni (71,4 milioane lei). La finele semestrului întâi fondurile de obligaţiuni au raportat o creştere cu 100,9% a activelor nete şi cu peste 35% a numărului de investitori.

În ceea ce priveşte impactul crizei financiare internaţionale asupra industriei fondurilor din ţara noastră, domnul Bilaus ne-a explicat: "Contextul financiar global actual este caracterizat, în primul rând, de creşterea aversiunii faţă de risc, fondurile fiind afectate în funcţie de profilul de risc specific." Domnia sa subliniază faptul că, în aceste condiţii, cele mai afectate sunt fondurile de acţiuni, cu risc ridicat, care sunt mai puţin căutate de investitori, în timp ce, la polul opus, fondurile cu risc scăzut, adică cele de obligaţiuni, monetare şi cu capital protejat, pot fi chiar în situaţia de a beneficia de intrări semnificative de capital din partea investitorilor, care încearcă, astfel, să-şi protejeze plasamentele.

Analiştii estimează că, pe termen scurt, fondurile cu risc redus vor fi favorizate în continuare, punctând, însă faptul că această situaţie se poate schimba în orice moment, o evoluţie bursieră pozitivă îndreptând atenţia investitorilor şi spre fondurile de acţiuni.