FORUMUL DE FISCALITATE EY: Industria financiar-bancară în faţa digitalizării şi a unui nou val de raportări

Ritmul rapid al noutăţilor legislative, creşterea numărului raportărilor fiscale, digitalizarea administraţiilor fiscale, dar şi intensificarea schimbului de informaţii între autorităţile fiscale române şi cele ale altor ţări, pot afecta fluxurile interne ale societăţilor care activează în industria financiar-bancară şi pot genera riscuri operaţionale sau reputaţionale, sancţiuni financiare, dar şi probleme în cadrul inspecţiilor fiscale, potrivit unui comunicat de presă.

Reexaminarea modelelor de operare, inclusiv a funcţiilor financiare şi fiscale, precum şi implementarea în mod accelerat a tehnologiei - aşa numita digitalizare trec de la nivelul de deziderat, la cel de obligaţie. Aceasta este concluzia Forumului de fiscalitate dedicat exclusiv sectorului financiar-bancar "Fiscalitatea în sectorul financiar-bancar: o fotografie la minut şi proiecţii pentru viitor", organizat de EY România.

"Schimbările majore intervenite în legislaţia financiar-bancară în ultimii ani, fie că este vorba despre Fişierul Standard de Audit Fiscal (SAF-T) sau de trecerea la IFRS, fie de Legea conformităţii fiscale a conturilor străine (FATCA) şi Standardul comun de raportare (CRS) sau DAC6 - raportarea aranjamentelor transfrontaliere, sunt raportări de transparenţă care au avut şi vor avea un impact puternic, resimţit de întregul sector financiar-bancar.

Cu siguranţă viitorul va aduce alte noi raportări fiscale care vor influenţa puternic domeniul financiar-bancar - BEPS 2.0, DAC7, DAC8. Totodată, din punctul meu de vedere, în viitor, industria financiar-bancară va trebui să acorde atenţie transformărilor digitaleşi finanţărilor sustenabile", a stabilit Andra Caşu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe şi Liderul Sectorului de Asistenţă Fiscală şi Juridică pentru Servicii Financiare pentru regiunea EY CESA.

"Calea urmată de politica fiscală a fost cea impusă de necesitatea de a corecta efectele negative ale măsurilor anterioare, pe care chiar autorii politicii fiscale le-au susţinut sau impus. Ceea ce este recomandat - ca politica fiscală să urmărească principiile sustenabilităţii. Fără să piardă din vedere creşterea economică sau solidaritatea, dar ele nu pot fi realizate fără sustenabilitate", a punctat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, caracterizând mediul fiscal cu care se confruntă societăţile financiar-bancare.

La rândul său, Graţiela Constantin, Director în cadrul Departamentului de Asistenţă Fiscală în domeniul Serviciilor Financiare, EY România, a subliniat că, pentru a face faţă noilor şi din ce mai numeroaselor obligaţii de raportare şi transparenţă, societăţile financiar-bancare trebuie să îşi revizuiască funcţia fiscală. "Funcţia fiscală a unei societăţi poate aduce mai multă valoare atunci când are la dispoziţie tehnologie şi date avansate, deoarece e capabilă să proiecteze mai bine implicaţiile fiscale ale deciziilor debusiness, precum şi impactul modificărilor legislaţiei fiscale", a declarat Gabriela Constantin.

Tot Graţiela Constantin a arătat că, din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de raportare FATCA şi CRS, automatizarea, alături de revizuirea şi actualizarea procedurilor fiscale interne în funcţie de particularităţile legislaţiei precum şi implementarea unor programe de "training" pentru angajaţii instituţiilor financiare implicaţi în procesul de colectare de date şi analiza a conturilor - sunt câteva aspecte semnificative pe care instituţiile financiar-bancare ar trebui să le aibă în vedere cu prioritate.

"Faptul că autorităţile fiscale investesc deja masiv şi folosesc tehnologii noi va impune modificări similare şi în funcţia fiscală - automatizarea deja nu mai este "nice to have", ci devine un "must". În plus, se adaugă şi presiunea de a oferi autorităţilorfiscale un volum mare de date, în timp real. Acestea conduc spre obligativitatea transformării funcţiei fiscale", a mai subliniat Graţiela Constantin.

"Digitalizarea este cheia, raportarea şi conformarea fiscală devin din ce în ce mai provocatoare, în vreme ce departamentele fiscale, de fapt, ar trebui să se ocupe de acele elemente care aduc valoare adăugată, cu alte cuvinte pe crearea de plusvaloare pentru societăţile financiar-bancare", a punctat Andra Caşu.

Despre proiectele de digitalizare ale ANAF, care îşi propun să faciliteze conformarea contribuabililor - schimbarea portalului ANAF, implementarea Fişierului Standard de Control Fiscal (SAF-T), spatiul privat virtual sau AEOI - schimbul automat de informaţii între autorităţile fiscale, au vorbit invitaţii ANAF, Mihaela Drăgulin, Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă pentru Contribuabili, ANAF şi Albert Fruth, consilier superior ANAF, Unitatea de Management al Informaţiei.

Aşa cum au lăsat să se înţeleagă reprezentanţii administraţiei fiscale, 15 iunie ar fi o dată estimativă de referinţă pentru publicarea schemei SAF-T pentru sectorul financiar-bancar, care va conţine ajustări pe zona de agregare a datelor.

Florina Parîng, Senior Manager în cadrul Departamentului de ImpoziteIndirecte al EY, a recomandat o evaluare a gap-ului şi a punctelor de acţiune, pentru a adresa un minim de câmpuri obligatorii. "Este ceea ce vă putem sfătui, văzând provocările întâlnite în implementările SAF-T pentru societăţile comerciale şi având în vedere timpul rămas pentru raportarea SAF-T la nivelul operatorilor din sectorul financiar-bancar, deşi sunt necesare clarificări specifice pentru raportare la nivelul acestora", a mai spus Florina Parîng.

Şi Georgeta Toma, Şef serviciu, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile din cadrul Ministerul Finanţelor a avut noutăţi de prezentat industriei financiar-bancare. Astfel, în orizontul de timp 2023-2024 societăţile care activează în acest sector ar trebui să se pregătească pentru implementarea a trei noi directive, cărora li se vor mai putea adăuga şi câteva modificări naţionale.

Un alt subiect de actualitate, abordat de Răzvan Ungureanu, Director în cadrul Departamentului de Impozite Directe al EY, este cel al Instrumentului Multilateral ce modifică tratatele de evitare a dublei impuneri, inclusiv cele la care România este parte. "Companiile, inclusiv instituţiile financiare, trebuie să revizuiască lista tratatelor de evitare a dublei impuneri ce li se aplică şi să determine modul în care acestea sunt impactate de Instrumentul Multilateral", a menţionat acesta.

Instrumentul Multilateral produce efecte pentru contribuabilii români începând cu 1 ianuarie 2023 şi, în funcţie de rezervările şi opţiunile României şi celeilalte jurisdicţii parte la tratatul de evitare a dublei impuneri, poate modifica tratamentul fiscal al anumitor fluxuri (de exemplu dividende plătite) sau situaţii (de exemplu determinarea rezidenţei fiscale a companiilor).

Subiectul inspecţiilor fiscale a fost abordat de Alex Slujitoru, Director în cadrul Băncilă Diaconu şi Asociaţii, care a arătat că ultimii doi ani au adus schimbări semnificative în ceea ce priveşte simplificarea şi creşterea vitezei interacţiunii cu autorităţile fiscale şi cu inspectorii ce desfăşoară activităţi de control. "Cu toate acestea, recenta obligativitate a utilizării exclusive a Spaţiului Privat Virtual pentru depunerea cererilor - şi mai ales a contestaţiilor fiscale a generat confuzie şi numeroase probleme, precum imposibilitatea depunerii printr-un reprezentant convenţional (consultant sau avocat). Totodată dimensiunea redusă a fişierelor ce pot fi încărcate simultan sau lipsa unei configurări potrivite a SPV care să permită identificarea facilă a categoriei unde ar trebui încadrată cererea depusă de contribuabil sunt alte aspecte care ar necesita atenţie", a mentionat Alex Slujitoru.

"Sperăm, însă, că în viitorul apropiat, toate aceste deficienţe vor fi remediate şi, de ce nu, Spaţiul Privat Virtual va deveni un instrument uşor de folosit şi indispensabil în activitatea zilnică a contribuabililor", a mai adăugat el.

Guillaume Macczak, Partener Asociat CFO&GBS Services, EY România a comentat la Forum despre transformarea funcţiei financiare şi cum un CFO modern devine, de fapt, un CVO - Chief Value Officer. "Cultura şi comportamentele adânc înrădăcinate ale funcţiei financiare româneşti sunt în schimbare. Sau cel puţin aşa ar trebui să fie, dacă liderii doresc să atingă adevăratul potenţial al acestei transformări orientat pe crearea de valoare", a remarcat el