FOSTUL ŞEF AL ANAF, GELU DIACONU, DESPRE DEFICITUL BUGETAR: "În ciuda creşterii fără precedent a consumului, colectarea TVA a fost dezastruoasă"

Guvernul tehnocrat Cioloş a început să culeagă, liniştit se pare, roadele "muncii" Guvernului Ponta.

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat un deficit bugetar de 780 de milioane de lei, după primele cinci luni ale anului în curs, comparativ cu un excedent mai mare de 6 miliarde lei, înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Reducerea TVA şi celelalte măsuri de relaxare fiscală, adoptate în paralel cu majorările salariale au condus, după cum era de aşteptat, la acest rezultat, spun, la unison, specialiştii din domeniu.

Gelu Diaconu, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pune acest deficit pe seama veniturilor bugetare mai mici: "În pofida creşterii fără precedent a consumului, la TVA colectarea a fost dezastruoasă. Cu circa 8% mai puţin! Reducerea cotei la 20% trebuia compensată cu TVA suplimentară din combaterea evaziunii, aşa cum am facut-o în 2015. E abia începutul a ceea ce viitoarele luni vor confirma semnalul de alarmă tras de mine înca din februarie".

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a declarat: "Era de aşteptat să avem deficit, în condiţiile în care au fost reduceri mari de taxe, ceea ce se vede pe veniturile la buget. Impactul este în linie cu aşteptările analiştilor. Creşterea consumului, de 10% în primele trei luni, a mai compensat puţin pierderile înregistrate din cauza scăderii cu 26% a cotei medii de TVA, însă nu atât cât să le estompeze. Dacă mai adăugăm şi creşterile salariale, atunci ajungem la deficitul înregistrat".

Pentru restul anului, nu avem cum să sperăm la o revenire a încasărilor din TVA, chiar dacă nivelul consumului creşte, opinează domnul Dumitru, adăugând: "Consumul a crescut deja foarte mult, cu 10% faţă de creşterea PIB de puţin peste 4%, iar reducerea TVA a fost foarte agresivă".

Doar Executivul anterior estima altceva decât preconizau toţi analiştii, spune, la rândul său, Dan Schwartz, expert în fiscalitate, care ne-a precizat: "Guvernul Cioloş este «beneficiarul» politicilor fiscale şi nu ar fi avut ce să facă pentru îndreptarea situaţiei, întrucât schimbarea legislaţiei presupune implicaţii foarte greu de previzionat".

De la 1 ianuarie 2017 mai urmează să intre în vigoare câteva măsuri de relaxare fiscală, ne-a mai spus domnul Schwartz, menţionând: "Printre altele, vorbim de eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi de limitarea bazei de impozitare pentru contribuţiile de sănătate, la cinci salarii medii pe economie. Eu consider că aceste sunt normalizări. Problema nu vine dinspre aceste măsuri de normalizare, ci din segmentul cheltuielilor, făcute fără măsură. Dacă aceste cheltuieli nu mai continuă în acelaşi ritm, atunci ar mai fi posibilă o oarecare echilibrare a cheltuielilor cu veniturile".

În opinia lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilord e Afaceri din România (AOAR), comparăm două perioade necomparabile, pentru că anul trecut, în aceeaşi perioadă, TVA era de 24%, iar anul acesta a fost redusă.

Domnia sa a subliniat: "Deficitul înregistrat în primele luni nu este surprinzător şi, conform execuţiei bugetare, provine din pierderi la încasările din TVA de circa 2 miliarde lei, din creşterea cu alte 2 miliarde lei a cheltuielilor de personal, precum şi din alte cheltuieli - cu transferurile şi cu dobânzile. Evident că nu era recomandat să fie majorate salariile, deşi creşterea salariilor a condus şi la o majorare a CAS, cu 1,4 miliarde lei în primele cinci luni. Însă, faptul că au crescut cheltuielile cu dobânzile, cu circa 500 milioane lei, trebuie să ne determine să ne punem semne de întrebare. Statul s-a împrumutat mai scump sau mai mult? Şi de ce? Totodată, pierdem fonduri europene şi le recuperăm din taxe şi impozite".

Minusul de TVA nu este încă acoperit de plusul de consum, mai evidenţiază domnul Pârvan, avertizând că nu vom avea un grad mai mare de colectare a TVA până la finalul anului, "pentru că ANAF nu se ocupă, de exemplu, de efectuarea controalelor în Portul Constanţa".

Cheltuielile bugetare au crescut cu aproape 6%

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 91,2 miliarde lei, reprezentând 12% din PIB, au fost cu 2,1% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a anunţat MFP, explicând: "S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,3%), accize (+7,4%), contribuţii de asigurări sociale (+6,1%), impozitul pe salarii şi venit (+1,7%), precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor (+13,3%), în special din taxele pe jocuri de noroc.

În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 de 7,9%, în condiţiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât şi de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.

Încasările din contribuţii de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asta în condiţiile în care au fost influenţate negativ de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii în urma majorării cotei de contribuţii de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016, precum şi de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,3%, în timp ce la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o scădere de 2%. La impozite şi taxe pe proprietate s-a înregistrat o scădere de 17,% ca urmare a amânării termenului de plată a impozitului pe proprietate până la 30 iunie, dată până la care se aplică o reducere de 10% la plata integrală a impozitului pe locuinţă, terenuri şi maşini".

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 92 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,9%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB, subliniază MFP.

Instituţia arată că, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în lunile ianuarie-mai, cheltuielile de personal au crescut cu 9,8%, fiind determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015, respectiv 12% pentru personalul din instituţiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar şi a personalului din sistemul public de asistenţă socială, 15% pentru personalul din învăţământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învăţământ şi asistenţă socială, precum şi de majorarea salariului minim brut pe ţară cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015. Menţionăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ţinut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranşă aferentă plăţilor drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, de aproximativ 1,5 miliarde lei".

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 2,5%, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 7,6%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiţii, care le includ pe cele de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare, finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, cu aproximativ 24,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Doroş: "Veniturile ANAF pe primele cinci luni - cu 3,32% peste programarea bugetară"

La începutul acestei luni, Dragoş Doroş, preşedintele ANAF a precizat că veniturile încasate de Agenţie, în primele cinci luni ale anului, s-au ridicat la 82,42 miliarde lei, cu 3,32% peste programarea bugetară. Din acest total, 22,25 miliarde lei sunt încasări din TVA, în creştere cu 4,04%.

Şeful ANAF a subliniat faptul că raportarea veniturilor s-a realizat la veniturile din programul bugetar şi nu la perioada similară a anului trecut, pentru că, nivelul taxelor, în special TVA, este diferit faţă de cel din 2015.

De aici reiese că, potrivit programului ANAF, deficitul bugetar ar fi trebuit să fie mai adânc decât cel anunţat de ministerul de resort.

Dragoş Doroş a detaliat pe luni încasările ANAF. Potrivit acestuia, în luna ianuarie încasările au fost peste program, ţinând cont că aceasta este, în mod tradiţional, o lună excepţională care vine după consumul crescut din perioada sărbătorilor de iarnă. În plus, în ianuarie s-au încasat peste program 600 de milioane de lei din accizele la tutun, pe fondul incertitudinilor legate de implementarea în România a Directivei Tutunului. Tot în ianuarie, a fost înregistrat un plus de venituri de cel puţin 15 miliarde de lei, datorită faptului că Guvernul a achitat, în decembrie, sume importante pe proiecte cu fonduri europene, a explicat Dragoş Doroş.

Conform domniei sale, sumele încasate în plus din accizele la tutun în ianuarie s-au reflectat în minus în lunile februarie, martie şi aprilie. Astfel, încasările totale s-au realizat conform programului în februarie şi martie, dar au fost sub program în aprilie, şi au revenit peste program în mai.

Gelu Diaconu a acuzat, recent, conducerea Agenţiei că nu îi lasă pe angajaţii ANAF să publice datele reale referitoare la colectare.

Fostul şef al ANAF a scris pe blogul său, că în lunile februarie, martie şi, mai ales, aprilie s-a înregistrat o evoluţie puternic descendentă a încasărilor la bugetul statului, mai ales în raport cu realizările perioadei corespondente a anului trecut: "Se constată o uşoară revenire în luna mai, care este, însă, conjuncturală. În ansamblu, de când au preluat frâiele, există o scădere îngrijorătoare a colectării. Trendul este accentuat descrescător".

Gelu Diaconu a menţionat că ministrul Anca Paliu Dragu şi secretarul de stat Gabriel Biriş anchetează şi ameninţă angajaţii din Ministerul Finanţelor pentru că aceştia nu vor să ascundă cifrele lunare ale colectării. Gelu Diaconu susţine că cei doi oficiali au mers până într-acolo încât au luat în considerare ideea de a cere angajaţilor din aparatul central declaraţii scrise sub jurământ cum că nu ar fi furnizat ei aceste date.

În replică, ministrul Finanţelor Publice Anca Dragu şi secretarul de stat Gabriel Biriş au respins "cu fermitate" acuzaţiile formulate de Gelu Diaconu, ministrul de resort precizând că ia în considerare să îl dea în judecată pe fostul şef de la Fisc, pentru calomnie.

Isărescu, în august 2015: "Pachetul măsurilor de reducere a taxelor şi impozitelor duce deficitul şi datoria publică de la tendinţa de diminuare la cea de creştere"

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au spus, în mai multe ocazii, că măsurile de relaxare fiscală pe care Guvernul le-a propus în Codul Fiscal "nu încap" toate, în acelaşi timp, Guvernatorul Mugur Isărescu solicitând "dozaj în relaxarea fiscală".

În vara anului trecut, guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că pachetul măsurilor de reducere a taxelor şi impozitelor introduse în Codul Fiscal duce la un deficit bugetar substanţial mai mare şi la o schimbare semnificativă de direcţie - de la tendinţa de diminuare, la cea de creştere a deficitului şi datoriei publice.

Domnia sa a mai precizat că, la acest deficit bugetar în creştere, se adaugă şi refinanţarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiţii interne şi internaţionale semnificativ schimbate. "Este obligaţia noastră să semnalăm problemele legate de finanţarea datoriei publice şi a deficitului şi să nu lăsăm să devină dominantă iluzia periculoasă că situaţia favorabilă din prezent va dăinui, indiferent de ce vom face şi ce politici vom urma. Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a României a crescut de la 15% la 40% din PIB", a spus Mugur Isărescu, la vremea respectivă.

Guvernatorul a menţionat că reducerile de taxe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari: "E vorba de 17 miliarde lei, după datele Ministerului de Finanţe şi ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă nevoile de refinanţare a datoriei publice scadente în anii următori. De unde vor fi luaţi aceşti bani suplimentari? (...) BNR nu este împotriva Codului Fiscal, vă rog să nu întăriţi această confuzie! Codul Fiscal este binevenit. Noi atragem atenţia asupra pachetului celor şase măsuri de reduceri de taxe, unele încorporate în Cod în ultimele zile de dezbateri în parlament. (...) Ne-a surprins că o instituţie a statului român ce are prin lege mandatul de a se pronunţa în legătură cu politica fiscal-bugetară (şi mă refer la Consiliul Fiscal), deşi şi-a exprimat din timp poziţia critică, nu a fost luată în considerare în dezbatere. Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în unanimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase măsuri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cumulat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că doi este o cifră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bugetar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agricultură".

Mugur Isărescu a spus de mai multe ori că noul Cod Fiscal este inaplicabil, din cauza impactului pe care reducerile de taxe şi impozite l-ar avea asupra economiei, din punct de vedere economic şi financiar.

Nici reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene nu au fost de acord cu noul Cod Fiscal.

De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care ultima misiune a delegaţiei FMI nu a fost încheiată cu succes.