"Francofonia poate fi modernă şi interesantă, mai ales pentru tineri"

A consemnat ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Companii / 23 martie 2015

"Francofonia poate fi modernă şi interesantă, mai ales pentru tineri"

"Pentru noi, România este vârful de lance al acţiunilor noastre în Europa Centrală şi de Est"

Interviu cu doamna Chantal Moreno, directorul Biroului pentru Europa Centrală şi de Est al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF)

Reporter: Cum apreciaţi rolul României în Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF)?

Chantal Moreno: România a avut dintotdeauna un rol special, pentru că s-a implicat mult în organizaţia noastră. Autorităţile de la Bucureşti au cerut să organizeze o conferinţă la nivel înalt a francofoniei şi evenimentul din 2006 a fost un adevărat succes.

Pentru noi, România este vârful de lance al acţiunilor noastre în Europa Centrală şi de Est.

Acesta este motivul pentru care am dorit să ne consolidăm activităţile aici, prin transformarea în birou regional a "antenei" noastre de la Bucureşti. Sediul pentru Biroul regional ne-a fost pus la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe al României.

În septembrie 2014, am inaugurat la Bucureşti Biroul regional pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (BRECO), în prezenţa administratorului Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Clément Duhaime, care a venit special de la Paris pentru eveniment, şi a ministrului Afacerilor Externe de atunci, Titus Corlăţean.

România este foarte activă, în special în învăţarea/predarea limbii franceze; avem un excelent parteneriat cu Ministerul Educaţiei din România şi, de fiecare dată, sunteţi un exemplu pentru celelalte ţări din regiune.

OIF susţine organizarea primei ediţii a Olimpiadelor Internaţionale ale limbii franceze la Cluj, în luna mai, un proiect care a fost planificat şi discutat timp de doi ani în cele şase ţări din regiune.

Ministerul Educaţiei din România a pus la punct acest proiect şi va lansa iniţiativa pentru primul an, între 7 şi 10 mai 2015 la Cluj, capitala europeană a tineretului.

Pot să vă spun că România are un rol pilot pentru Europa Centrală şi de Est, iar celelalte ţări din regiune preiau iniţiativele şi le extind la ele acasă.

Reporter: Cum este viaţa francofonă în România, comparativ cu celelalte ţări din regiune?

Chantal Moreno: Personal, port România în inimă. Am norocul să am o fină franco-română şi cunosc ţara dumneavoastră de mult timp.

Am avut ocazia să vin aici în 2002, 2003 şi 2004, la vremea respectivă lucrând la cabinetul premierului în Franţa, unde am contribuit la consolidarea relaţiilor franco-române.

Consider că România are un rol important în Europa Centrală şi de Est, în raport cu ţările sale vecine.

Îmi place când aud vorbindu-se de Moldova ca fiind sora mai mică a României.

Există, de asemenea, legături puternice între România şi Bulgaria, au avut loc vizite diplomatice între cele două ţări. Şi noi, BRECO, suntem reprezentaţi la Sofia prin Centrul Regional Francofon pentru Europa Centrală şi de Est (CREFECO).

România are capacitatea de a servi drept element de legătură între diferitele ţări din regiune. Şi acest lucru este fundamental pentru unitatea Europei Centrale şi de Est.

Reporter: România era cunoscută în trecut pentru faptul că mulţi români vorbeau franceză. Dar în prezent există un puternic fenomen anglofon.

Cum puteţi să vă implicaţi pentru a contracara această tendinţă?

Chantal Moreno: Organizaţia noastră sprijină multilingvismul.

Pericolul ce pândeşte lumea modernă acum este uniformizarea prin monolingvism, cu limba engleza pe care o regăsim vorbindu-se peste tot.

Susţinem multilingvismul şi, de altfel, întreţinem relaţii excelente cu alte reţele lingvistice, mai ales cele din ţările arabe sau vorbitoare de portugheză.

Considerăm că, atunci când ne concentrăm asupra multilingvismului, păstrăm diversitatea lingvistică şi culturală, care este fundamentul organizaţiei noastre.

Global, numărul de fracofoni de la nivel mondial este în creştere - în jur de 274 milioane, potrivit noului raport privind limba franceză, din noiembrie 2014. De asemenea, şi numărul de studenţi francofoni este în creştere la nivel mondial.

În Europa Centrală şi de Est, situaţia, însă, este contrastantă. Lucrurile variază, de la o ţară la alta, ceea ce, pentru mine, se leagă în primul rând de istoria regiunii. De exemplu, Polonia era o ţară unde franceza era prima limbă care se învăţa pe vremuri, însă acum tinerii au început să vorbească engleza.

Noi încercăm să arătăm că faptul de a vorbi alte limbi, nu doar franceza, este un mod de a ne deschide către lume şi de a beneficia de diverse posibilităţi, de exemplu programele de mobilitate pentru studenţi. Elevii pot să meargă la studii nu doar în Franţa sau în SUA, ci şi în Canada sau în alte ţări francofone.

Învăţarea limbilor este fundamentală.

În Europa Centrală şi de Est, România rămâne ţara unde numărul de persoane care învaţă limba franceză este cel mai ridicat, peste 1 million de tineri....

Nu e vorba să luptăm împotriva limbii engleze. Este normal ca tinerii să înveţe engleza, dar este important să-i facem să înţeleagă că şi franceza va fi un atu atunci când vor dori să se angajeze.

Circa 20% din cifra de afaceri a României este realizată de firmele francofone. Părinţii trebuie să ştie aceste lucruri, ei fiind cei care iau deciziile legate de studiile copiilor, în funcţie de calitatea învăţământului şi posibilitatea de a găsi apoi un loc de muncă.

Ministerul Educaţiei din România face eforturi pentru a îi convinge pe părinţi că învăţarea limbii franceze este un lucru bun. Există numeroase clase bilingve în România, milităm pentru ca ele să continue şi să se dezvolte, dar aici este vorba şi despre opţiunea şi decizia părinţilor.

Este important ca părinţii din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România sau Bulgaria, să înţeleagă că a învăţa franceza este un atu suplimentar pentru copiii lor, din punctul de vedere al locurilor de muncă din regiune sau pentru a studia în străinătate.

Deseori, tinerii francezi nu-şi dau seama că este important să te lupţi pentru limba proprie, pentru că este un element al identităţii. Aceasta este o adevărată luptă.

Reporter: Am văzut că există un mare interes pentru Liceul Francez din Bucureşti.

Chantal Moreno: Aşa este, şi asta pentru calitatea oferită.

Dacă părinţii vor să-şi înscrie copiii la Liceul Francez este pentru că ştiu că acolo vor beneficia de studii de o şcoală de calitate.

La nivelul învăţării limbii şi formării continue a profesorilor de franceză, cele 6 ministere ale educaţiei din regiune lucrează cu CREFECO pentru îmbunătăţirea competenţelor profesorilor de franceză, mai ales în materie de pedagogie.

Sunt eforturi continue, care vor da rezultate pe termen lung. Toate aceste eforturi de formare în vederea îmbunătăţirii calităţii predării limbii franceze îşi va arăta efectele pozitive peste câţiva ani.

Revenind la clasele bilingve, acestea cred că sunt în jur de 80 în România.

E mult şi puţin, în acelaşi timp. Efortul de predare este enorm, deoarece, dincolo de orele de limba franceză, copiii învaţă şi alte materii în franceză.

Ministerul Educaţiie se implică foarte mult în gestionarea acestui sistem, împreună cu instituţiile de învăţământ. Acest proces nu se poate dezvolta, însă, decât cu susţinerea părinţilor.

Ori eu cred că, în rândul populaţiei, există percepţia că este mai uşor să înveţi engleza decât franceza, italiana sau alte limbi.

Am observat că studiul limbilor străine progresează acolo unde se pun în practică programe de predare de la vârste foarte mici, de la nivelul grădiniţei.

Există studii făcute de psihologi, potrivit cărora mecanismele de învăţare a limbajului se formează foarte devreme. Bilingvismul se dobândeşte între 0 şi 7 ani.Dacă copilul învaţă foarte devreme mai multe limbi, ulterior va putea dezvolta mai uşor capacităţi de învăţare a altor limbi.

Cât am stat în Haiti, unde există două limbi oficiale, franceză şi creolă, am lucrat cu Ministerul Educaţiei de acolo şi am participat la punerea bazelor învăţării limbilor franceză şi creolă pentru copiii între 4 şi 6 ani.

Reporter: Care sunt celelalte proiecte pe care OIF le are în vedere pentru a dezvolta Francofonia în România?

Chantal Moreno: România este cea mai dinamică ţară din regiune.

Împreună cu Ministerul Afacerilor Externe am organizat, în 19-20 februarie 2015, primul seminar pentru Europa Centrală şi de Est spre a discuta împreună despre programul de acţiuni al OIF în regiune. Am dorit să ne invităm toţi partenerii la deschiderea acestei reuniuni (membrii Grupului ambasadelor, delegaţiilor şi instituţiilor francofone acreditate în România - GADIF -, Institutul Francez, reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile).

Seminarul a reunit reprezentanţi din cele 6 state membre ale OIF din Europa Centrală şi de Est (Albania, Armenia, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Moldova şi România), precum şi directori şi experţi ai OIF şi a avut ca obiectiv definirea unui Plan de acţiune regional pentru perioada 2015 - 2018, în noul cadru strategic convenit la Conferinţa la nivel înalt OIF de la Dakar, din noiembrie 2014.

Aş dori să subliniez importanţa programului de formare în limba franceză dedicat funcţionarilor şi diplomaţilor care, în opinia mea, nu este suficient de bine cunoscut. Acesta se aplică în cele şase ţări din regiune, iar în România s-a bucurat de un mare succes. În cadrul acestui program, sunt definite şi organizate stagii şi seminarii lingvistice în scopul întăririi capacităţilor de lucru şi de negociere în franceză ale funcţionarilor, diplomaţilor şi experţilor. Iată una din preocupările organizaţiei noastre, posibilitatea ca în instituţiile internaţionale, funcţionarii să se poată exprima în limba lor, dacă este posibil, iar dacă nu este cazul, preferăm să se poată exprima în franceză mai degrabă decât în englează.

Acest program a fost dezvoltat în Europa şi s-a bucurat de un real succes în ţările membre ale organizaţiei noastre care sunt, în acelaşi timp, membre în Uniunea Europeană.

Ceea ce a realizat Ministerul Afacerilor Externe din România în ultimii ani este cu adevărat remarcabil, pentru că în 2013 au fost formaţi peste 400 de funcţionari şi diplomaţi din diferite instituţii. Au beneficiat de acest program funcţionari din cadrul mai multor instituţii, în special Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării, din Parlamentul României etc.

Cursurile sunt finanţate de OIF - 70% şi de Ministerul Afacerilor Externe - 30% şi sunt efectuate în parteneriat cu Institutul Francez şi cu Delegaţia Wallonie - Bruxelles. Pentru perioada 2015-2018, reuniunile pregătitoare organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi partenerii acestui proiect arată că România doreşte să plaseze acest program în contextul viitoarei preşedinţii române a Uniunii Europene, în 2019. Intenţia de a arăta celorlaltor ţări că se poate negocia în mai multe limbi şi mai cu seamă în franceză trebuie salutată.

De când am venit în România, am avut plăcerea să întâlnesc numeroşi miniştri francofoni şi mă bucură acest lucru.

Reporter: Câţi români vorbesc în prezent limba franceză?

Chantal Moreno: Greu de spus, nu am cifrele exacte, dar ştiu că peste 9% din populaţia României este francofonă şi peste un milion de elevi învaţă limba franceză

Nu putem compara România cu alte ţări francofone. În România, limba franceză se învaţă ca limbă străină, ceea ce este diferit de ţările unde franceză este limbă oficială, alături de una sau mai multe alte limbi naţionale.

Limba naţională în România este româna. Sunteţi o ţară care trebuie să înveţe franceza ca o limbă străină, la fel ca toate celelalte ţări din regiune. Aceasta este realitatea din Europa Centrală şi de Est şi trebuie luată în considerare.

În Europa Centrală şi de Est, numărul de francofoni este sub 3%.

Voinţa politică a guvernelor joacă un rol fundamental pentru învăţarea limbilor străine. Vom reuşi în Europa Centrală şi de Est dacă şi celelalte ţări vor face aceleaşi eforturi ca România, pe drumul francofoniei.

Reporter: Aveţi în vedere crearea altor instituţii francofone în România?

Chantal Moreno: Situaţia economică globală este dificilă, iar bugetele s-au diminuat. În trecut, ne-am gândit chiar să închidem biroul din România. Dar, până la urmă nu numai că am rămas, dar ne şi consolidăm activităţile în regiune, ceea ce este un lucru excepţional. Mă bucur că am putut întări relaţiile dintre organizaţia noastră, România şi Europa Centrală şi de Est.

După succesul Conferinţei la nivel înalt a francofoniei din 2006, a urmat o perioadă de "stagnare", România fiind preocupată mai mult de integrarea şi locul său în Uniunea Europeană, iar noi, OIF, ne-am îndreptat în mod firesc spre Africa, un continent francofon în proporţie de peste 50% şi aflat în plină dezvoltare.

Reporter: În ce proporţie este Africa francofonă?

Chantal Moreno: În jur de 54%. În organizaţia noastră există 32 state şi guverne care au franceza limbă oficială, alături sau nu de alte limbi naţionale, iar vehiculul de comunicare între limbile naţionale din Africa este deseori franceza.

Iar Africa se dezvoltă rapid, are cifre economice foarte bune.

De-a lungul timpului, am participat la multe Conferinţe la nivel înalt ale francofoniei şi pot să vă spun că aceea de anul trecut, de la Dakar, din Senegal, a fost de departe cel mai frumoasă şi mai modernă.

Există prejudecăţi, inclusiv printre francezi, potrivit cărora Francofonia este învechită, că seamănă cu cântecele vechi, că nu are niciun interes economic. Iar Conferinţa la nivel înalt de la Dakar a arărat clar contrariul: Francofonia poate fi modernă şi interesantă, mai ales pentru tineri.

Secretarul general al organizaţiei noastre, doamna Michaëlle Jean, a lansat recent, cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, un proces larg de consultare pentru a îi implica pe tineri în dezbaterile privind schimbările climatice şi dezvoltarea durabilă.

Dorinţa noastră este să arătăm că tinerii sunt interesaţi de protejarea planetei şi să le permitem să participe la următoarea conferinţă internaţională a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice care va avea loc la începutul lui decembrie 2015, la Paris.

Reporter: Cum poate fi promovată francofonia?

Chantal Moreno: Francofonia nu trebuie să fie doar apanajul şefilor de state şi de guverne, ea trebuie să facă parte din viaţa de zi cu zi a populaţiei.

Aţi auzit despre Caravana Francofoniei, organizată în Haiti în scopul dezvoltării lecturii publice şi sensibilizării tinerilor faţă de valorile universale care stau la baza organizaţiei noastre. În Haiti, mulţi copii nu merg la şcoală şi nu au acces la cărţi. Caravana îşi propunea să meargă în întâmpinarea tinerilor şi să îi implice în ateliere de scriere, să le prezinte Francofonia cu ajutorul unor talentaţi cântăreţi locali precum şi al scriitorilor din spaţiul francofon. Acest proiect inovator nu este transferabil ca atare în Europa Centrală şi de Est. Este important să ţinem cont de nevoile exprimate de tineri.

În noiembrie 2014, am participat la Festivalul de Teatru al Tinerilor Francofoni, de la Arad şi am putut vedea ce impact are teatrul asupra învăţării limbii franceze. Pornind de la acest exemplu, ne propunem să creăm o reţea de festivaluri de teatru pentru liceenii din cele 6 state membre din Europa Centrală şi de Est pentru a îi incita pe tinerii care învaţă limba franceză să continue să facă acest lucru.

Reporter: Care este viitorul francofoniei în România ?

Chantal Moreno: Trebuie să încetăm să mai fim într-o poziţie defensivă.

Este nevoie de iniţiativă, de acţiuni în comun pentru a ne uni eforturile, demersul în care ne-am angajat trebuie să fie constant şi pe termen lung. În plus, trebuie să fim capabili să ne măsurăm rezultatele.

Când văd că 20% din cifra de afaceri a României este dată de firmele francofone, mă gândesc că Francofonia are un viitor pozitiv în această regiune.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Limba noastra de origine latina, importata de cei care nu i-au pretuit peste masura pe Kiril si Metodiu...

    Francofonia a venit si ea ca efect secundar al prieteniei lui Georges Marchais pentru N. Ceausescu... Din 1971 limba franceza a cam inlocuit rusa in ciclul primar. Pif Gadget, L'Humanite, Editions Vaillant si Imprimeries de la Noue, cu sprijinul Ilexim, au facut presa comunista franceza singura presa occidentala prezenta in Romania Socialista. Acum ce-ar fi de facut ca sa resuscitam o francofonie pe cale de disparitie?:)  

    1. Ceva în original, nu mai există cale de întors. Engleza "rules" în mediul de afaceri european. Iar Franța mai reprezintă doar un blazon în Europa, nu o forță gravitațională semnificativă.

      Intr-o limba in care se autohtonizeaza tot si se zice "ordinateur", "base de donees", "visioconference", "portable", "gerant" etc, iar vorbitorii sint refractari la orice barbarism, o sa fie nevoie de traducatori cu duiumul!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb