English
1. Curiozitatea
Într-un recent articol (disponibil aici) publicat pe JURIDICE.ro, conf. univ. dr. Adriana Almăşan numea curiozitatea printre cele 3 calităţi ale tânărului avocat, celelate 2 fiind atenţia pentru detaliu şi hotărârea.
Potrivit autoarei, "curiozitatea este esenţială în orice domeniu fundamentat pe cunoaştere, ea face posibil progresul la orice scară, de la nivel individual, până la nivel global. Tot ce s-a descoperit, tot ce s-a îmbunătăţit şi tot ce s-a creat este rezultat al curiozităţii". Bine spus!
Ei bine, dacă veţi avea vreodată curiozitatea să accesaţi site-ul oficial al Băncii Naţionale a Elveţiei [2] (poate fi consultat aici), veţi descoperi o bogată secţiune de publicaţii(poate fi consultat aici), secţiune în care sunt publicate rapoarte anuale, buletine trimestriale, rapoarte asupra stabilităţii financiare, studii şi lucrări.
2. Descoperirea
Într-o publicaţie din 16 decembrie 2009 intitulată "Monetary determinants of the Swiss franc"(disponibilă aici),autorii, referindu-se la mişcarea ratei de schimb valutar a francului elveţian la acel moment, ajung la concluzia că ea se datorează, în opinia lor, şocurilor de refugiu (safe haven shocks) provocate de criza subprime. Mai arată autorii, că efectele de refugiu au devenit mai puternice după septembrie 2008, când criza subprime a devenit o criză financiară, ca urmare a colapsului Lehman Brothers. Se mai arată, făcându-se trimitere la un alt studiu din 2007, că francul elveţian are proprietăţi de refugiuîmpotriva euro şi a altor monede în perioade de turbulenţe financiare.
Cu alte cuvinte, autorii erau perfect conştienţi de cauzele aprecierii francului elveţian la acel moment. Aprecierea francului nu se datora nicidecum "crizei", în general, ci trăsăturii de monedă de refugiu (safe haven currency) pe care o posedă francul elveţian.
Distincţia este, din punctul meu de vedere, fundamentală. Dacă criza poate fi percepută de un ochi neavizat ca o năpastă venită din neant, trăsătura CHF-ului de apreciere în astfel de perioade este şi era un fapt îndeobşte cunoscut, după cum vom arăta în continuare. Sau dacă nu era cunoscut, trebuia să fie, mai cu seamă de către profesioniştii din domeniul bancar. Bonus pater familias, nu-i aşa?
3. Explicaţia
Într-un alt studiu (disponibil aici) publicat pe 14 septembrie 2007 pe site-ul Băncii Naţionale a Elveţiei, intitulat "Safe haven currencies", autorii urmăresc răspunsuri la două întrebări cheie: prima, care dintre monede posedă proprietăţi de refugiu şi, a doua, cum se materializează mecanismul de refugiu.
Studiul se bazează pe cercetarea evoluţiei cursului de schimb de înaltă frecvenţă (high-frequency exchange rate) în perioada 1993-2006. În mod deloc surprinzător, concluzia studiului este că francul elveţian este moneda cu cele mai puternice trăsături de refugiu.
Ce înseamnă conceptului de safe haven (refugiu)? Se arată în studiu că un safe haven asset (activ de refugiu) este acel activ cumpărat de investitori când insecuritatea creşte.
Cum se manifestă o monedă de refugiu? În principiu, autorii studiului apreciază că mecanismul de refugiu al unei monede funcţionează în două sensuri. Pe de o parte, face ca aceasta să se depreciezeîn perioade de stabilitate economică, iar pe de altă parte face ca aceasta să se aprecieze pe măsură ce riscul de piaţă creşte.
Din această "definiţie" a mecanismului de refugiu al unei monede putem extrage următoarea concluzie: o monedă de refugiu nu este niciodată stabilă. Din contră, ea este stabilă în instabilitate, depreciindu-se în perioade de stabilitate şi apreciindu-se în perioade de instabilitate.
Ca atare, sloganul bancar "CHF - cea mai stabilă monedă" este din start lovit de nulitate. Mai mult, considerentele bancare potrivit cărora francul elveţian ar fi stabil, pentru că economia Elveţiei este una stabilă, sunt şi ele lovite de nulitate.
Potrivit unui alt studiu de pe site-ul oficial al Băncii Naţionale a Elveţiei, politica monetară a Elveţiei a contribuit în medie cu 7%-15% la fluctuaţiile ratelor de schimb valutar între 1981 şi 2007, iar după 2006, efectele politicii monetare asupra cursului valutar s-au diminuat semnificativ, majoritatea fluctuaţiilor în cursul CHF-EURO fiind determinate de factori non-monetari.
4. Exemplele
4.1. Revenind la studiul asupra monedelor de refugiu bazat pe cercetarea evoluţiei cursului de schimb de înaltă frecvenţă (high-frequency exchange rate) în perioada 1993-2006, autorii acestuia ne oferă câteva exemple grăitoare.
De exemplu, se arată că în cazul atentatelor din 11 septembrie 2001 francul elveţian s-a apreciat cu 3% faţă de dolarul american în primele 2 ore după impactului primului avion. Este adevărat că şi alte monede s-au apreciat faţă de dolar, dar francul elveţian a avut de departe cea mai spectaculoasă apreciere, după cum arată graficul de mai jos.
4.2. Şi în cazul atentatelor de la Madrid din 11 martie 2004, francul elveţian a avut cea mai puternică apreciere faţă de dolar:
4.3. Iar pentru o imagine completă, studiul a analizat evoluţia cursului francului elveţian în 20 de episoade de criză din perioada 1993-2006. Episoadele de criză au fost selectate în funcţie de impactul mediatic avut (detalii despre modul de selecţie găsiţi în studiu). Tot în studiu este dezvoltată pe larg tehnica de analiza a cursului, noi ne vom concentra, însă, pe rezultate şi concluzii.
Concluziile sunt următoarele: Cursul Franc elveţian/dolar s-a apreciat semnificativ în fiecare dintre cele 20 de episoade, francul elveţian arătând clare proprietăţi de refugiu.Cea mai puternică apreciere s-a manifestat în cadrul episoadelor de Teroare şi război (terror&war), francul înregistrând o apreciere medie de 0.28% pe zi.
5. Semnalele
Să recapitulăm: Francul elveţian este moneda cu cele mai ridicate proprietăţi de refugiu, înregistrând aprecieri semnificative în perioada episoadelor de criză, 20 la număr, din perioada 1993-2006. Datele sunt consemnate într-un studiu, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a Elveţiei, în septembrie 2007.
5.1. Ce a făcut Banca Naţională a Elveţiei? Păi, de exemplu, în Buletinul Trimestrial publicat în septembrie 2007, avertizează asupra tendinţei de apreciere a francului în perioade de nesiguranţă, făcând trimitere la raportul "Safe Haven Currencies" menţionat anterior.
Cum avertizează? Rezervând 2 pagini din Buletin unei secţiuni aparte: The Swiss franc - a tendency to appreciate in bear markets and in periods of high market uncertainty. Deşi poate părea neimportant, secţiunea este evidenţiată în întregime într-un font de culoare albastră.
În următorul Buletin Trimestrial, din decembrie 2007,Banca Naţională a Elveţiei arată că Francul elveţian s-a apreciat faţă de dolar şi euro, dar aşa cum s-a arătat în precedentul Buletin Trimestrial, Francul elveţian are tendinţa să se aprecieze în perioadele de turbulenţe pe piaţă.
În următorul Buletin Trimestrial, din martie 2008, Banca Naţională a Elveţiei publică secţiune intitulată sugestiv: Stronger Swiss Franc (Un Franc elveţian mai puternic). Se arată că Francul elveţian a înregistrat o creştere valorică notabilă, câştigând 6% faţă de Euro în intervalul decembrie 2007 - martie 2008. În acelaşi timp Francul Elveţian s-a apreciat faţă de dolarul american cu 13%. Se mai arată că aprecierea francului a fost una timidă la început, dar începând cu vara anului 2007, aprecierea a continuat în ritm accelerat (at an increasingly rapid pace). Se concluzionează că aprecierea francului este expresia incertitudinii crescânde de pe pieţele financiare şi se face trimitere laBuletinul Trimestrial publicat în septembrie 2007, la secţiunea cu albastru despre tendinţa de apreciere a francului în perioade de nesiguranţă, secţiune unde se face trimitere la studiul din septembrie din 2007, "Safe Haven Currencies".
Prin urmare, înţelegem că aprecierea francului elveţian nu a luat Banca Naţionala a Elveţiei prin surprindere, ba din contră, se cunoşteau aceste proprietăţi ale francului şi au fost invocate de suficiente ori în publicaţiile de pe site.
5.2. Ce face Banca Naţională a României? În Raportul asupra stabilităţii financiare publicat în iunie 2008[21] menţionează următoarele: În structură, creditele în CHF şi JPY şi-au majorat rapid ponderea. Dinamica rapidă a creditelor în noile valute s-ar justifica printr-un cost iniţial mai scăzut, dar au dezavantajul unei volatilităţi superioare a cursului. Riscurile creditării în valută sunt cu atât mai mari cu cât nu întreaga populaţie înţelege în totalitate provocările asociate.Coeficienţii de variaţie a cursurilor de schimb calculaţi ca variaţie standard raportată la media cursului CHF/RON şi JPY/RON sunt superiori celui specific EUR/RON (folosind cursurile zilnice pentru perioada 3.01.2005 - 4.03.2008). Mai mult, în perioadă de turbulenţe, CHF devine monedă de siguranţă pentru investitori, ceea ce va determina aprecierea şi mai mare a CHF faţă de toate celelalte monede.
5.3. Ce fac băncile comerciale din România? ... Exact, au continuat să dea credite în franci elveţieni, utilizând o reclama agresivă despre cât de stabil este francul elveţian, cât de stabilă e economia Elveţiei, cât de dulce e ciocolata elveţiană şi cât de exacte sunt ceasurile elveţiene.
6. Întrebările
Reflectând asupra celor de mai sus, se impune răspunsul, din nou, la următoarele întrebări:
6.1. Şi-a încălcat profesionistul, banca, obligaţia de informare, consultare şi avertizare a consumatorului, obligaţie anterioară încheierii contractului?
Să ne înţelegem, este vorba despre cea mai important caracteristică a francului elveţian, cea de monedă de refugiu. Despre această caracteristică nu au fost informaţi consumatorii. Consumatorii, neinformaţi fiind, au contractat credite pe 30 de ani în franci elveţieni, deşi pe site-ul Băncii Naţionale a Elveţiei se arăta într-un studiu din 2007 că francul eleveţian are, dintre toate mondele, cea mai pronunţată tendinţă de apreciere şi că s-a apreciat de fiecare dată cu ocazia a 20 de episoade de criză pe parcursul a ultimilor 13 ani.
Poate fi consumatorul blamat pentru faptul că nu a avut acces la internet, că nu a ştiut care e site-ul Băncii Naţionale a Elveţiei, că nu a ştiut limba engleză sau că nu a ştiut să înţeleagă datele de pe site? Nu, pentru că acesta este într-o permanentă triplă inferioritate, tehnică, economică, juridică faţă de profesionist.
Poate fi banca blamată pentru cele de mai sus? Evident că da. Bonus pater familias, nu-i aşa? Era obligaţia acesteia să cunoască datele şi semnalele respective, mai ales în condiţiile în care avea o "prodigioasă" activitate în sfera creditelor în franci elveţieni. Era obligaţia acesteia şi, pentru că, iată, datele erau acolo, pe site.
Pentru comparaţie, amintiţi-vă de câte ori pe zi suntem avertizaţi că dăunează grav sănătăţii consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi. Sau de câte ori suntem avertizaţi să citim cu atenţie prospectul înainte de a folosi un medicament. În fond, este vorba de aceeaşi protecţie a consumatorilor. De ce s-ar aplica diferit în cazul băncilor?
6.2. Şi-a încălcat banca obligaţia de a nu pune în vânzare produse/servicii defectuoase (toxice)?
Evident că da! Art. 25 lit. b) din Codul Consumului obligă prestatorul de servicii să presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economiceale acestora.
Un credit în moneda cu cele mai mari proprietăţi de apreciere pe perioade de turbulenţă poate afecta interesele economice ale unui consumator? Da! Mai ales când acest credit este luat pentru 30 de ani, iar francul elveţian s-a apreciat cu ocazia a 20 de episoade de criză în numai 13 ani.
6.3. A utilizat banca o practică comercială înşelătoare atunci când a vândut un produs, promovându-i diverse calităţi, unele fictive, ascunzându-i principalul dezavantaj?
Evident că da! Stabilitatea francului elveţian era o ficţiune, pe când aprecierea în timpul turbulenţelor era o certitudine. Faptul că bănca a ascuns această trăsătură a francului elveţian este o practică comercială înşelătoare.
În scopul definirii şi identificării practicilor comerciale înşelătoare, art. 6 din Legea nr. 363/2007 stabileşte că:
"O practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
[...]
b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, [...], capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificaţiile, [...];
[...]
d) preţul sau modul de calcul al preţului ori existenţa unui avantaj specific al preţului.
Cu titlu de curiozitate, vă reamintesc de "Tobacco Master Settlement Agreement"(poate fi consultat aici) din 1998, tranzacţia dintre cele mai mari 4 companii de tutun din SUA (Philip Morris Inc., R. J. Reynolds, Brown & Williamson, Lorillard) şi 46 de procurori generali din 46 state americane. În urma tranzacţiei, companiile de tutun au acceptat să plătească 206 miliarde de dolari pentru a stinge litigiul. În cuvinte puţine, litigiul fusese iniţiat pentru folosirea practicilor înşelătoare de către companiile de tutun, care au promovat agresiv fumatul şi ţigările, ascunzând faptul că acestea duc la dependenţă şi cancer pulmonar.
Dependenţa şi cancerul pulmonar generau probleme de sănătate în rândul populaţiei, ceea ce genera cheltuieli uriaşe pentru sistemul public de sănătate. De aici a pornit şi implicarea statului.
6.4. Sunt abuzive clauzele dintr-un contract de credit pe 30 de ani, ce plasează întregul risc valutar al francului elveţian în sarcina consumatorului, în condiţiile în care francul este moneda cu cele mai mari proprietăţi de refugiu, iar în 13 ani s-a apreciat cu ocazia a 20 de episoade de criză?
Evident că da! Dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor este vădit. Despre clauze abuzive s-a mai vorbit, aşa că nu merită insistat.
7. Finalul
S-ar putea ca răspunsurile la întrebările de mai sus să fie "Da" şi s-ar putea să avem legislaţie naţională şi comunitară ce sancţionează încălcarea obligaţiei de informare, punerea în vânzare a produselor defectuoase, folosirea practicilor comerciale înşelătoare şi a clauzelor abuzive.
Da, s-ar putea. Şi ce dacă? Este vorba de vieţile altora, iar vieţile altora nu contează.(disponibil aici)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Du-te la Gheorghiu Dej si Barladeanu.
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 11:08)
cred ca nu stie pe ce lume traim si ca au murit oameni ppentru ea.
sa-si etaleje talentele comuniste in America si sa vedem ce zic aia acolo.
1.1. I.L.Caragiale (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Investitorul în data de 27.01.2016, 12:37)
Amice, esti IDIOT !
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 17:10)
la gheorghiu dej ai absolvit ?
eu zic ca trebuie ridicat la puterea a 2 a idioatenia ta anos-nimule
la ghoerghiu dej ai absolvit
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 11:41)
nu vad comunismul in a atrage atentia ca in timp ce Banca Elvetiei sublinia si bolduia in rapoarte publice ca francul se apreciaza, ca este volatil, si moneda de refugiu, BNR dormea in papuci, iar bancile din Romania il comercializau ca cea mai stabila moneda! unde este comunism in a revela practicile inselatoare ale bancilor? sunt bancile "lumina calauzitoare" a capitalismului liberal? poate, dar nu atunci cand recurg la practici neliberale pentru a face profit. deci felicitari autorului articolului si ziarului Bursa ca il da!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ezeanu T în data de 27.01.2016, 12:40)
impartasesc aceleasi idei cu dvs. si asta nu din cauza ca am un credit in CHF ci pur si simplu ca detest inselatoria si ii detest pe cei care recurg la asa ceva. Mi s-a spus ca, cursul CHF de la data contractului (2008) este cel mai stabil curs si ca "numai un razboi mondial l-ar putea destabiliza", mai mult, cand am cerut un credit in EUR pentru a refinanta un alt credit, mi s-a spus ca "nu ma calific". Se pare ca mai sunt si oameni destepti care citesc si printre randuri nu numai de la stanga la dreapta.
2.2. Nu ai reținut (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 12:49)
BNR nu dormea în papuci. Chiar autorul spune că raportul BNR din acea perioadă sublinia caracterul volatil al CHF.
2.3. Nu mai spuneți la nimeni (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 12:54)
Că ați fost avertizați în privința CHF. Poante nu cunoașteți dar criza post 2007 se cheamă "the great recession" și mai este comparată doar cu "the great depression".
Omenirea cunoaște în sec XX doar trei crize istorice: WW1, WW2 și "the great depression".
În sec XXI, a apărut și "the great recession".
Dacă mai spuneți că ați fost avertizat că se poate întâmpla ceva rău cu CHF în defavoarea dv în caz de mare deranj mondial, un judecător ar putea spune că este evident că un război sau o mare criză economică sunt același lucru.
2.4. Mai citeste (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Dragos în data de 27.01.2016, 14:08)
Odata ce a scris omul......
Si inca odata articolul.....poate intelegi......nimeni nu a avertizat iar daca Bnr. Stia din 2007 aceste riscuri trebuia sa interzica aceste credite.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 14:37)
Deși nu am nicio speranță că vei înțelege, îți bag paragraful sub ochi. Nu că l-ai pricepe ...
"În Raportul asupra stabilității financiare publicat în iunie 2008[21] menționează următoarele: În structură, creditele în CHF şi JPY şi-au majorat rapid ponderea. Dinamica rapidă a creditelor în noile valute s-ar justifica printr-un cost iniţial mai scăzut, dar au dezavantajul unei volatilităţi superioare a cursului. Riscurile creditării în valută sunt cu atât mai mari cu cât nu întreaga populaţie înţelege în totalitate provocările asociate.Coeficienţii de variaţie a cursurilor de schimb calculaţi ca variaţie standard raportată la media cursului CHF/RON şi JPY/RON sunt superiori celui specific EUR/RON (folosind cursurile zilnice pentru perioada 3.01.2005 - 4.03.2008). Mai mult, în perioadă de turbulenţe, CHF devine monedă de siguranţă pentru investitori, ceea ce va determina aprecierea şi mai mare a CHF faţă de toate celelalte monede."
Îți selectez și cuvintele cheie din text: cost inițial mai scăzut, volatilitate superioară, turbulențe, aprecierea și mai mare. Acum ai înțeles că BNR raporta pentru public așa ceva. Ce să te faci cu presa din România care nu raportează pentru că este incompetentă? Sau raportează prea târziu, după ce explozia s-a produs?
Bine mă... repede ai sărit la interzis. Putem interzice prostia? Putem interzice accesul la Internet? Noi credem că doar cei cu IQ de peste 120 ar trebui să aibă dreptul de a scrie pe internet. Trebuie să fii interzis, Dragos.
2.6. OOAA (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de dragos în data de 27.01.2016, 15:58)
nene Einstein......scuza-ma ca te-am contrazis ...daca aveai IQ-ul atat cat pretinzi nu te grabeai sa jignesti....trage tu concluzia mai departe....si da am gresit anul nu era vb de 2007 ci 2008....insa in alte tari in 2008 aceste credite erau deja interzise nu promovate in continuare de banci sub atenta supraveghere a BNr-ului.....tu asta nu ai inteles...chiar daca ai IQ -ul atat de mare...in rest sa fim sanatosi ....toti si noi cei mai putin dotati de natura si voi astialalti foarte dotati.
Zi buna si tie in continuare si la cat mai multe postari inteligente si "nepartinitoare"
2.7. Referitor la moneda stabilă (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 16:03)
Ca să închidem și acest capitol. Eu sunt judecător și avocatul care a scris articolul vine la mine cu acest argument: banca a spus că moneda este stabilă.
A mințit banca? NU. Cum nu? Păi ratele de schimb variază mult ... a spus-o chiar Banca Centrală a Elveției.
Moneda are trei funcții. Este instrument de schimb (în locul metodei trocului). Este unitate de cont în Elveția. Adică este un etalon după care bunurile și serviciile din Elveția sunt evaluate în franci. Aici intervine stabilitatea. Și mai este și depozitar de valoare. Deși cunoaștem fenomenul inflației, el este destul de mic încât să poată fi compensat prin dobândă și astfel, moneda devine un vehicul de stocat valoarea în timp, fără ca puterea ei de cumpărare să se degradeze semnificativ. Și aici intervine stabilitatea.
Ce înseamnă când cineva îți spune că o monedă este stabilă?
"A stable currency is a currency which successfully performs its functions as a means of exchange, unit of account and a store of value because its purchasing power is stable. Can you imagine a unit of measurement which fluctuates widely over time ? A reserve of value which melts away ?"
Ei bine, stabilitatea unei monede nu se referă la toate perechile valutare din lume. Nu are cum. Există cca 2 sute de monede în lume. Nu poate fi o monedă stabilă față de niște puncte de referință (acele monede) care se mișcă la rândul lor.
Stabilitatea unei monede se evaluează (după cum spune și citatul în engleză) în raport cu economia a cărei unitate de cont este. Bunurile si serviciile să fie valorizate la fel în timp. Nu o cursă cu taxiul 10 franci la prânz și 15 diseară. Stabilitatea unei monede are legătură cu buna guvernare a economiei și a politicilor monetare. Dar CONTEAZĂ doar în acea țară. Nu în celelalte.
Banca nu a mințit, a spus adevărul. Francul este o monedă foarte stabilă ... pentru ELVEȚIENI. Nu pentru tine.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de dragos în data de 27.01.2016, 16:21)
mai adaug ceva si apoi inchidem subiectul ...din pct ul meu de vedere....
Daca Bnr ul care asigura sau...vegheaza macroprudentialitatea asa cum se lauda nu ar fi aprobat acest tip de credite pe motiv ca " aceasta moneda este stabila pentru elvetieni nu pentru noi" cu ce ar fi gresit?
asta spune toata lumea ca Bnr-ul nu si-a facut treaba...iar acum cand ies la iveala toate mizeriile din spatele acestor credite ....nu prea mai au cum sa o coteasca.
2.9. Malagambista (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Udrea în data de 27.01.2016, 17:13)
Bah postaci de servici, ti-ai luat salariu pe azi de functionezi ?
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 17:47)
Măi [...] nu am spus că nu ai voie să scrii pe Internet din cauza IQ-ul tău submediocru?
2.11. Macroprudențialitatea merge (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 19:01)
Vezi tu, Dragoș, BNR are treabă cu macro..chestia aceea. Și de aceea avem încă un sistem bancar stabil. Toate împrumuturile în CHF au colateral ... sunt garantate de ipoteca.
Problema că băncile execută datornicii în dificultate din cauza ratei CHF, NU ESTE macroprudențială. Este o problemă POLITICĂ. La noi, în ciuda a ce spun toți postacii în acest război al propagandei (din care face parte și acest articol), creditele CHF NU SUNT o problemă sistemică. Băncile nu vor da faliment ... ele vor executa silit și vor prelua colateralul creditului. Nu sunt chiar atât de mulți oameni în situația aceasta de a fi executați silit. Sunt zeci de mii de credite dar nu toate sunt în situație disperată.
În Ungaria, Orban a rezolvat-o ... din populism electoral dar și din cauza faptului că la ei ERA o problemă sistemică. Mult prea multe.
Putea BNR să fie un mai bun avocat al cetățeanului? Da. Dar nu acesta este rolul ei. Putea ANPC să se trezească mai devreme, anticipând criza? DA. Era rolul ei. ANPC trebuia să fi citit studiul elvețian și să se întrebe: oare cetățenii nu vor sfârși jumuliți de creditele acestea? BNR își pune întrebarea doar așa: oare băncile vor pica din cauza acestor credite? Iar răspunsul a tot fost: nu (nu s-a ajuns la o proporție atât de mare). Au colateral la credite și cu asta basta.
Sincer îți spun, acesta este adevărul. BNR este interesat ca sistemul bancar să funcționeze pentru toți românii. Dacă o să citești Constituția, o să vezi că BNR nu poate EMITE LEGI.
Constituția României: " Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot".
BNR nu poate da legi ci doar norme de aplicare, exact cum spuneai. Interzicerea unei monede (fie depozite în ea, sau credite) nu se poate face printr-o normă. Se ÎNCALCĂ un drept fundamental la proprietate. Acela de a avea bani în ce monedă vrei tu.
2.12. Tara credit DOAR in aceea moneda (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 19:04)
Asa mi se pare normal.
Corect ar fii fost sa se dea in € credit, salar tot in € dar noi nu suntem in EUROPA.
2.13. ... Raspundul a fost DA (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 19:09)
WOLKSBANK a picat!
2.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 19:14)
Postac = prostănac ... nu mai cenzurați unde nu vă fierbe oala. Apelativul prostănac este nimerit în acest caz pentru că el răspunde unui atac la fel de insultător.
2.15. Ba NU (răspuns la opinia nr. 2.13)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 19:45)
Nu confunda "iresponsabil" cu "abuziv". Volksbank (te rog, nu o mai scrie cu W ci cu V, te roooooog) a picat și a fost rezolvată elegant, printr-o căsătorie forțată de nașii de la BNR, pentru că a fost IRESPONSABILĂ și s-a întins prea mult, nu pentru ca a fost abuzivă.
2.16. Lehmsn Braders (răspuns la opinia nr. 2.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 19:58)
A inviat bine mersi, nu stiu daca a dat credite in franci "abuzive".
Irsponsabil cu abuziv e tot pe acolo.
2.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.16)
(mesaj trimis de Jamie Dimon în data de 27.01.2016, 20:30)
Ha ha. A dat și ea ceva credite cu clauze abuzive legate de calculul dobânzii. Nu pe toate. Contractele de credit la Volksbank prin 2005/6 erau în regulă în acte. Mai târziu s-a angajat probabil pe acolo un mic ticălos într-o funcție de răspundere care a urâțit contractele cu câteva mizerii abuzive.
Nu contează ce crezi tu despre iresponsabilitate și abuz. Contează cum tratează legea. Un abuz are reguli mai clare după care poate fi analizat și judecat.
2.18. hihihaha (răspuns la opinia nr. 2.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 20:33)
Buna
2.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 21:17)
Credite in franci s-au acordat încă din 2006 dementule,când a deschis gura BNR-ul raul era facut,[...]!
2.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 21:27)
Profesionistul care prestează serviciul,in speta banca,era obligată sa-si avertizeze clienții asupra riscurilor de curs valutar,restul e can can si mai ales gargară,in special a ta.
2.21. Poate că nu ai citit tot (răspuns la opinia nr. 2.20)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 22:18)
Și ești foarte superficial. Există un comentariu aici care admite că a fost avertizat. I s-a spus că "doar în caz de război se duce dracu". Nu consideri asta un avertisment? Pleacă cu gargara ta de aici că nu pricepi nimic.
2.22. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.21)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 22:24)
"exista un comentariu aici care spune ca a fost avertizat", eu iti spun ca exista zeci de mii de clienti care dovedesc cu contracte ca nu au fost avertizati, ce incerci sa faci aici amice?? ISIS fie cu tine, la capatana ta...
2.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.22)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 22:54)
Măi băiețașule... uite aici mărturie.
"(mesaj trimis de Ezeanu T , in data de 27.01.2016, ora 12:40)
... Mi s-a spus ca, cursul CHF de la data contractului (2008) este cel mai stabil curs si ca "numai un razboi mondial l-ar putea destabiliza"
Normele de calcul a riscului valutar au apărut mai târziu la BNR. Nu mă interesează retorica ta. Mă interesează numai dacă aveți dreptate cu legea în mână. Și NU AVEȚI.
2.24. Ai pe dracu ghem (răspuns la opinia nr. 2.22)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 23:11)
Uite, îți dau referința.
Regulament nr. 11 din 19.aug.2008
Monitorul Oficial, Partea I 617 22.aug.2008
Intrare în vigoare la 22.aug.2008
pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice
Art. 44. - Împrumutătorii sunt obligaţi să informeze clienţii prin menţionarea în cadrul graficelor de rambursare aferente contractelor de credit ori, dacă nu se întocmesc grafice de rambursare, prin menţionarea distinctă în cadrul contractelor de credit a posibilităţii modificării, în sensul majorării, a sumelor datorate, în cazul materializării riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii ori în cazul creşterii costului creditului provenind din comisioane şi alte cheltuieli privind administrarea creditului prevăzute în contract.
Hai, măi trompetistule CHF. Ce, te temi că se sperie posibilii clienți ai casei de avocatură? Nu asta vreau. Vreau doar să îi informez că își asumă și un risc de avocățeală prădătoare (că parcă nu și-au luat suficiente țepe). Dacă ai zeci de mii de clienți care nu au primit riscul valutar de la bănci DUPĂ data de 22 aug 2008, atunci mergi cu ei în instanță.
2.25. Măi creditatule din 2006 (răspuns la opinia nr. 2.19)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 23:23)
Vrei să îți amintesc cât era cursul în 2006 pentru CHF?
2006: 2.2 lei (râdeai, coafura rezistă)
2007: 1.9 lei (hohote uriașe, dansai de bucurie, rata era mai mică)
2008: 2.2 lei (coafura încă rezistă).
Din 2008 apar avertismentele băncilor centrale pe care nimeni nu le ia în seamă. Coafura rezistă. Atunci, în 2008, încă mai puteai face refinanțare la €. Ai pierdut trenul.
2009: 2.8 lei
2010: 3.2 lei
...
Ia-ți insultele, incompetența și lasă-ne.
2.26. Nu avem razboi mondial inca (răspuns la opinia nr. 2.23)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 05:21)
Deci tot nu a fost atentionat.
2.27. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.23)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 05:31)
Ei nu,ca tu nu te lasi până nu demonstrezi cu acte că esti un bastard:Legea 193 privind clauzele abuzive din contracte e din 2000 iar Directiva europeană similară e din 1993,ca să amintesc doar două acte normative din domeniu.Dar tu nu vrei sa accepti altceva,in nimicnicia ta...
2.28. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.26)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 05:38)
Ca să scadă francul iar trebuie doar un atentat terorist in Elvetia nu un război mondial,da' ai dracu teroriștii astia toti ocolesc Elveția,de ce oare?
2.29. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 05:45)
Nu trebuia sa le interzică,trebuia doar sa oblige băncile să vândă produsul CHF cu mesaje similare celor de pe pachetele de tigari,gen "Creditul in CHF te poate baga in faliment dacă cursul creste peste o variatie se 20%,iti asumi un astfel de risc?"si atunci nu mai era loc de discutii
2.30. exact (răspuns la opinia nr. 2.28)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 06:37)
Ceva ingrediente de Paris si paste vaca milca linistita.
2.31. Repetiție (răspuns la opinia nr. 2.26)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 10:29)
Omenirea cunoaște în sec XX doar trei crize istorice: WW1, WW2 și "the great depression" din perioada 1930-36. În sec XXI, a apărut și "the great recession" 2007. Război sau criză economică globală sunt același lucru.
2.32. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.27)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 10:36)
Ei na, am dat de un căpos care nu a citit niciodată Legea 193 care este traducerea directivei europene. Măi papagalule, am trimis deja la o decizie a Curții Europene de Justiție ... nu vrei să o citești că ești papagal.
Dar hai. Spune care articol din Legea 193 este încălcat. Care? Care? Îți răspund eu. Ți-a răspuns și Curtea Europeană.... NICIUNUL.
2.33. RUSINE (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de FANE în data de 28.01.2016, 10:55)
BAI OMULE ESTI INCREDIBIL... TE FACI CA NU INTELEGI INTRA TATA PE SITEUL BANCI SI VEZI AVERTIZARILE BANCII NATIONALE A ELVETIEI... STI CE FACE bnr... TACE SI APOI INTRERUPE CREDITAREA PRIN 2009, DACA TE INTERESEAZA ITI POT DA LINKURILE CU AVERTIZARILE BANCII ELVETIENE ASA CA CIOCUL MIC SI JOC DE GLEZNE.....BANCILE AU PROFITAT SI NU AU INFORMAT CLIENTII... SI DACA TE INTERESEAZA BANCILE CONFORM LEGII,NORMELOR bnr NICI NU AVEAU VOI SA CREDITEZE IN VALUTA PERSOANELE FIZICE DIN ROMANIA....DACA VREI DETALII PUTEM SA STAM SA VB. VIZAVI DE ACEASTA CHESTIE
2.34. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.33)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 11:08)
Ciocul mic ție, măi trompetă chf.
NUMAI PROSTII SPUI. Am citit legea creditării și normele BNR. Aveau voie să dea credite în valută. Hai cu dezinformarea. Mai puteți?
Banca nu este obligată să te anunțe DUPĂ ce a încheiat un contract, despre un risc pe care ea NU ÎL CONTROLEAZĂ. Nu există serviciu "post-vânzare" pentru serviciile bancare. Ce? Te duci în service cu creditul? Numai aberații spui.
2.35. Garantie "post vanzare" exista pt un tv,bancile (răspuns la opinia nr. 2.34)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 17:53)
De ce sunt scutite?
2.36. Întrebare inteligentă (răspuns la opinia nr. 2.35)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 19:29)
Foarte interesantă provocare, măi 2.35.
M-am uitat puțin pe legislație și pot să spun asta. Există o Directivă Europeană a drepturilor consumatorilor care a fost actualizată de câteva ori.
Titlu: "DIRECTIVE 2011/83/EU OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
of 25 October 2011
on consumer rights, amending Council Directive 93/13/EEC and Directive 1999/44/EC of the
European Parliament and of the Council and repealing Council Directive 85/577/EEC and
Directive 97/7/EC of the European Parliament and of the Council"
Ei bine, ea definește ce este consumatorul. Și un cumpărător de credit pare a se potrivi. Acolo se definește perioada de 2 ani de asistență tehnică. Și da, nu ești deplasat dacă te întrebi "de ce nu este și creditul un produs care are nevoie de asistență post-vânzare".
Ei bine, răspunsul este dat în următorul text din această directivă.
"(32) The existing Union legislation, inter alia, relating to consumer financial services, package travel and timeshare contains numerous rules on consumer protection. For this reason, this Directive should not apply to contracts in those areas. With regard to financial services, Member States should be encouraged to draw inspiration from existing Union legislation in that area when legislating in areas not regulated at Union level, in such a way that a level playing field for all consumers and all contracts relating to financial services is ensured."
Trad: Această directivă pentru drepturile consumatorului NU se aplică pentru servicii financiare adresate consumatorului, nici pentru achiziții de călătorii, pentru că există deja numeroase reguli de protecție a clientului în legislația europeană pentru aceste cazuri.
Ei bine, nu neg că întrebarea ta are bun-simț. Dar legiuitorii europeni au exclus serviciile financiare din legea privind drepturile consumatorilor. Asta este. După cum am spus în alt comentariu: dacă avocatului autor nu îi convine, să schimbe legea europeană.
2.37. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.31)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2016, 18:22)
"The Great recession" e in creierul tau,dacă o fi fost ceva de el vreodată,criza din 2007-2009 a început de fapt în 2006 in SUA si a fost provocata de sistemul bancar,făcându-se averi uriase pe spatele clienților.Teoriile tale prind la fraieri si neinformati,spre "deliciul"celor care nu au fost afectați vreodată de sistem.
2.38. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.37)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 29.01.2016, 19:11)
Ești foarte amuzant, anonimul de la 2.37.
Măi needucatule în materie economică, crizele, recesiunile, încep în vârful ciclului economic. În 2006 se extindea fără măsură creșterea creditului, nu era criză. Lasă chestiunea aceasta așa cum am spus-o eu. Tu ești foarte departe de teorie. Dar poți impresiona pe cineva în mall, în timp ce spargi niște semințe și vorbești despre sistem ca un cunoscător. Ești un folclorist.
Dacă totuși ai pretenții de la tine măcar pentru a citi o Wikipedia (nu mai vorbesc de studii economice serioase), iată ce găsești acolo.
"In terms of overall impact, the International Monetary Fund concluded that it was the worst global recession since World War II.[3][4] According to the US National Bureau of Economic Research (the official arbiter of US recessions) the US recession began in December 2007 and ended in June 2009, and thus extended over 19 months.[5] The Great Recession was related to the US financial crisis of 2007–08 and subprime mortgage crisis of 2007–09."
2.39. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2016, 21:55)
Sunt judecatori care au beneficiat de tratament "head&shoulders (ca i-o fi si masat) direct pe creier la seminariile organizate de lobbyul bancar si BNR si care in loc sa observe justitia isi centreaza demersurile pe cautarea interpretarilor in sustinerea unui sistem putred de care sunt constienti ca depind privilegiile lor materiale. Criza este una a constiintei.
P.S.: postacii bancilor nici nu mai merita bagati in seama: - sunt atat de evidenti, ies imediat la suprafata ca uleiul in apa. Gretos!
2.40. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.38)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2016, 15:55)
Bai tu vrei sa zici ca tot ce este postat pe internet,este si adevărat?ce tot bagi citate si nu știu ce surse,chiar asa spălat pe creier esti?O fi fost mare recesiune mare in SUA,si acolo in unele state doar,in special cele monoindustriale,in Europa nu s-a resimțit la același nivel,dar cum naiba să asemuiești asta cu cele doua războaie mondiale,esti [...],zau asa,n-are rost sa-mi mai pierd vremea cu tine dacă vii cu asemena inepții.Auzi la el,WW1,ww2 ="The Great recession", [...].
2.41. Ori prost, ori deștept dar se joacă (răspuns la opinia nr. 2.40)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 30.01.2016, 23:46)
Măi anonimule 2.40. Încep să cred că ori ești incompetent (și tupeist, de genul cocalarului viețuitor între două magazine de țoale din mall), ori deștept dar îți alegi rolul bufonului.
Dacă ești din prima categorie, îți recomandăm să nu îți mai pierzi timpul cu aceste subiecte. Vezi că te așteaptă cocalarii în weekend la băile termale din București.
Dacă ești din a doua categorie, îți propun să citim un studiu făcut de niște cercetători de la National Bureau of Economic Research. Pot înțelege că părerea cocalarilor de mall este mai importantă, dar acest Birou, fondat în 1920, se laudă nu cu cruci de aur și blugi de la Milano, ci cu 25 de cercetători care au ajuns să primească Nobelul (nu este o marcă de mașină cu gardă joasă), 13 care au ajuns să conducă echipa de consultanți economici ai președinților SUA, și au avut 1400 de profesori eminenți de economie ce predau prin prăfuitele universități americane. Nu se compară cu tine, dar eu pe ei îi creditez cu competențe, nu pe tine.
Articolul se cheamă: Macroeconomic Crises since 1870
Autori: Robert J. Barro, José F. Ursúa
Publicat: apr 2008 (deci nu poate include Marea Recesiune în studiu)
Au analizat ei toate crizele din 1870, urmărind scăderea PIB (în engleză GDP) și impactul asupra consumatorului (scăderea consumului, prescurtat C), dar și efectul asupra randamentului diferitelor clase de active (acțiuni, titluri). Le-au evaluat consecințele și au făcut un soi de clasament. Aparatul matematic/statistic este foarte complicat. Sugestia este să nu îl băgăm în seamă. Eu nu sunt material de premiul Nobel (da, sunt modest) și nu îl contest. Dacă nu vrei să pari și mai fanfaron decât până acum, îți sugerez să nu îl contești nici tu.
"In a global context at least since 1870, the most serious economic disaster in terms of incidence and severity of declines in C and GDP was World War II. This event was followed in terms of economic impact by World War I and the Great Depression of the early 1930s—which had similar overall consequences. "
Traducere: În context global, din 1870, cel mai serioas dezastru economic, relativ la severitatea declinului în consum și PIB, a fost WW2. Acesta a fost urmat, din punctul de vedere al impactului economic, de WW1 și de Marea Depresiune.
"For the broad group of 35 countries included for consumer expenditure in Table 6, World War II had 22 crises with an average size of 34% (see Table 7). World War I had 19 crises with an average size of 24%, and the Great Depression had 18 with an average size of 21%. The 1920s had another 10 events—8 with troughs in 1920-21—with an average size of 19%. As already suggested for the United States, the contractions at the start of the 1920s may reflect the influenza epidemic of 1918-20 (Ursúa [2008]). "
Traducere: Pentru grupul larg de 35 de țări incluse în studiul consumului, WW2 a avut 22 de crize. WW1 a avut 19 crize iar Marea Depresiune a avut 18. În anii 1920 se pot găsi încă 10 evenimente. După cum s-a sugerat deja în cazul SUA, contracțiile din aceste evenimente din 1920 ar putea reflecta epidemia de influenza.
Comentariul meu este că primele trei evenimente mondial: WW2, WW1 și Marea Depresiune sunt mult deasupra următoarelor crize generate de epidemii sau alte războaie locale. Ba chiar de 2x mai grave dacă le luăm după numărul de crize: 22, 19, 18 iar următoarea în listă are 10. Primele trei sunt mult mai semnificative la nivel global. Iar pentru needucatul anonim, impactul economic al primelor trei este destul de apropiat. Ba chiar s-ar putea spune că WW1 este echivalent cu Marea Depresiune. Am spus că acest studiu nu include Marea Recesiune din 2007-2009. Ei bine, am citat în alt comentariu FMI care spunea că este dezastrul economic cel mai important după Marea Depresiune.
Deci, pentru specialiști, clasamentul dezastrelor economice arată așa: WW2, WW1, foarte aproape Marea Depresiune, iar apoi Marea Recesiune. Sigur că pentru cocalarii cu ifose de înțelegători ai sistemului, reperele sunt altele. De aceea i-am numit folcloriști. Pe mine mă interesează părerea științei. Folcloriștii să își vadă în continuare de rumegatul ierburilor etnobotanice. Și puțină decență în evaluarea propriilor mușchi intelectuali nu le-ar strica. Adică, Nu te duce capul, băăăă! Încearcă probleme mai simple.
2.42. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.41)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2016, 07:10)
Asteapta tu niste memorii de la Rothschild,Soros et.co si mai vedem,da' totusi in ce timpuri trăiești?Aproape zilnic apar stiri despre manipulari de capital,de burse,chiar Libor-ul l-au mânuit băieții deștepți din bănci,FMI-ul falimenteaza state in mod deliberat si tu bagi tot ineptii cu marea recesiune? Islanda a oferit cel mai buna răspuns despre vinovati,in curând o va face si Grecia.
2.43. Natura umană (răspuns la opinia nr. 2.42)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.01.2016, 08:54)
Este agresivă. În goana după supremație, omul a făcut, în istoria lui, masacre de proporții globale. Fie că alerga după aur în timpul colonizării Americii, fie că alerga după pământ în timpul expansiunii spre Vestul sălbatic, fie că alerga după resurse și sclavi în Africa ...
Nu am îndoieli, și nu ar trebui să aibă nimeni sănătos la cap, că aproape toate corporațiile cu ambiții de supremație, acționează ca un predator, încercând să elimine ostil competiția și să transforme consumatorul într-unul captiv. Poate prima lecție la abecedar ar trebui să fie aceasta despre lumea capitalistă în care trăim. Dar nu pune semnul egal între justiție și revoluție. Justiție se face, în sensul ei legal, pe baza legilor existente. Care sunt pline de portițe. În timpul actului de justiție NU SE CREEAZĂ legi. Deci nu se pot acoperi/interpreta portițele sau vidul legislativ. Doar parlamentele le pot închide. Nu funcționează parlamentul? Se încearcă o revoluție.
V-am mai spus să nu comparați Islanda cu România. Cazurile nu au nicio legătură. Ba chiar sunt diametral opuse. În Islanda era vorba despre cetățenii ALTOR state. În România este vorba despre cetățenii români. Nu mai vorbiți prostii.
Despre Grecia, eu am tot comentat pe aici. Nu îți mai face mari speranțe. Motivul îl poți citi în comentariul meu de la articolul dlui MAKE, "Cinci minute fatale".
2.44. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.43)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2016, 10:57)
N-are rost,daca tu o tii numai cu Batman,Batman...
2.45. Sunt fan al seriei Batman (răspuns la opinia nr. 2.44)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.01.2016, 11:56)
Dar nu pricep la ce faci referire. Eu cred că sunt foarte logic. Ba chiar atât de logic încât îmi pun problema că defecțiuni sunt la recepția mesajelor.
2.46. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.45)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2016, 15:45)
Tu pricepi nici ca judecătorii in primul rând trebuie să"judece" comportamentul fiecărei parti din prisma echitații în contracte,adică nici unul să se îmbuibe peste măsură dar nici altul să sărăcească iremediabil,ceea ce unii o fac deja,spre bucuria majorității clienților si in ciuda frustraților ca tine.Hai pa,că mi-am pierdut destul timp pe aici cu Maria ta,cel atotștiutorul.Oi fi bun la ceva,din fericire nu te ia nimeni in seamă.
2.47. Mda, sunt păreri de pe o bancă în mall (răspuns la opinia nr. 2.46)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.01.2016, 19:25)
Exact, un contract comercial nu trebuie să sărăcească pe nimeni. Păi atunci, să-l întrebăm pe dl MAKE și pe ceilalți clienți ai lui Sima. Sima a luat bani de la clienți pentru a investi, a făcut niște tranzacții bursiere (contracte de opțiuni, probabil, din moment ce levierul pe care l-a folosit l-a dus la pierderea tuturor banilor) și gata. Banii s-au topit. Păi, după părerea ta, Sima se duce la bursa la care a tranzacționat, îi spune că a pierdut tot și își vrea banii înapoi pentru că "celălalt s-a îmbuibat fără măsură iar eu am sărăcit" (așa spui tu). Venea apoi șeful bursei, anula tranzacțiile păguboase, Sima își lua banii și dl MAKE era fericit cu suma aproape intactă.
Nu merg lucrurile chiar așa. Dacă așa vă învață Piperea, îți dau un sfat. Dă-l în judecată pentru proastă consiliere. Ba chiar, pentru escrocherie.
Dar, să o luăm de la început. Prin prisma echității ,,, spui niște lucruri acolo dar nu sunt chiar așa cum le exemplifici. Că de la principii la exemple, te mănâncă Piperea.
Testul corectitudinii folosit în evaluarea contractelor comerciale este:
"It causes a significant imbalance in the parties' rights and obligations to the detriment of the consumer"
Traducere: Un termen abuziv cauzează un semnificativ dezechilibru între DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE părților, în detrimentul consumatorului.
Este foarte important de observat că în mall, rata de schimb CHF este considerată o obligație. Ei bine nu. Drepturile și obligațiile din contract sunt alte lucruri. De exemplu, obligativitatea de a plăti rata de schimb CHF/RON la cursul băncii, în condițiile în care aceasta NU VINDE CHF la ghișeu. Un judecător a decis deja în Europa în această chestiune și are dreptate. Aceea este o clauză abuzivă. Dacă în contract se spunea "la cursul BNR", totul era în regulă. Sau dacă banca tranzacționa în realitate CHF la casa ei de schimb valutar și permitea clientului să vină cu CHF în buzunar.
Dacă sărăcești în urma unui contract, problema nu este de "fairness". Nu crezi? Convinge-te.
"Where the term is clear the fairness of the term can not relate to
- the definition of the subject matter of the contract or
- the adequacy of the price or remuneration"
Dacă un contract este clar: se plătește la rata BNR CHF/RON, atunci acesta este un termen clar ("the term is clear") iar afirmația în engleză de mai sus spune că "echitatea sau corectitudinea contractului NU SE REFERĂ la cât de adecvate sunt plățile sau remunerația". Cum? Nu contează că plătești un miliard pe o franzelă. Dacă partenerul de contract nu ți-a ascuns faptul că ai putea ajunge să plătești un miliard printr-un mecanism DE CARE BANCA este responsabilă (nu Banca Centrală a Elveției și nici un meteorit căzut), atunci faptul că tu sărăcești plătind un miliard, NU ESTE UN CONTRACT INECHITABIL.
Ai înțeles? Mai sus ai o altă decizie a Curții Europene care spune că rata de schimb NU ESTE SUB CONTROLUL băncii. Nu este parte din contract.
Un alt exemplu. Joci la loterie, plătești 10 lei și calul tău iese câștigător. Nu este incorect ca banca să plătească un milion pentru un tichet de 10 lei? Ba da, după logica ta. Ei bine, nu. Casa nu controlează riscul pe care pariați. Iar clauzele au fost clare și nu ascunse (de tipul: ești câștigător numai dacă ai cumpărat biletul de la agenția 144, la momentul cursei ești în tribună doar în lojă, nu la peluză și doar dacă ai plătit cash și nu cu cardul - acestea sunt exemple de clauze abuzive care creează un dezechilibru între drepturi și obligații dintre părți).
Mă bucur dacă timpul "pierdut" de tine se transformă și în ceva materie cenușie. Apropo de "nimeni în seamă" ... ai observat cum trupa obișnuită de postaci CHF, Cristian Dan & Co, evită argumentele tehnice atunci când arunc și eu câte o întrebare pe ici, pe colo? Nu ți se pare ciudat? Eu zic că nu are atunci răspunsurile cu el. Le păstrează pentru ședințele de propagandă. Dar eu aștept și pun întrebările cu cap. Poate se încumetă să răspundă.
2.48. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.47)
(mesaj trimis de Dascalul în data de 31.01.2016, 21:20)
Ai raspunsuri foarte interesante. Mi-a placut foarte mult ca ai corectat greseala "din prisma" folosita de colegul de disputa... daca se poate numi disputa ... Toti tantarii se cred armasari in zilele noastre. Termina cu greu BAC-ul, se exprima ca locuitori ai mahalalei, dar au pretentii de mari cunoscatori.
2.49. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.47)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 00:00)
Aici era vorba de contracte aflate sub jurisdicția protectiei consumatorului si nu comerciale,dar tu ai luat-o rau pe câmpii si nu mai faci diferenta.Si încă ceva si cu asta chiar am terminat-o cu tine:ww1,ww2, and "The Great recession" asa cum îi spui tu nu au apărut de la sine ci au fost provocate,asa cum va fi si următoarea criza,in câteva luni sau maxim 2 ani,mai mare chiar decât cea din 2007-2008.Si nu as vrea sa fiu in pielea magistratilor care girează acum externalizarea banilor consumatorilor români de către băncile străine prin clauze abuzive în contracte,în timp ce au grijă să nu plătească nici impozite pe profit statului român prin tot felul de inginerii financiare.Vedem mai încolo,sunt chiar curios de reacția populației,s-ar putea să avem surprize când se vor căuta țapii ispășitori,să tii minte ce spui acum.
2.50. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.49)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.02.2016, 11:03)
Nu am fost prea clar iar tu nu știi suficient pentru a deduce din context. Citatul despre "significant imbalances" era Art 3 din Directiva 93/13/EEC a clauzelor abuzive din contractele comerciale ale consumatorilor. Nu-i nicio problemă. Același test se face și în cazul în care părțile contractante sunt "in businessul" în care se desfășoară contractul și știu despre ce este vorba.
Iar citatul care se referă la "adequacy of price" este Art 4 din aceeași Directivă a contractelor consumatorului.
Vorbim doar de consumator, măi anonimule de la 2.49. ABSOLUT NICIUN punct de vedere pe care l-ai exprimat în legătură cu motivațiile juridice NU STĂ ÎN PICIOARE. Ba chiar sunt minciuni cât casa.
Iar opiniile despre responsabilitatea unora în caz de criză sunt destul de adevărate. Dar nu sala de judecată este locul unde se reglează evitarea fiscală ("tax avoidance") ci în Parlament unde se acoperă portițele legislative. Am mai spus-o de câteva ori. Poate o pricepe cineva - corporațiile joacă în cea mai mare parte a timpului LEGAL. Sau în stradă, printr-o revoluție.
2.51. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.47)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 12:17)
Daca tu pui semnul egalitatii intre un contract de prestari servicii de genul unui imprumut bancar si riscurile asumate de catre un parior,avertizat de la inceput ca are sanse mari sa piarda....asta da masura adevarata a limitelor tale.
2.52. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.51)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.02.2016, 15:43)
Este o limită a exemplului, forțat în mod intenționat pentru a demonstra absurditatea înțelegerii celui de la pct 2.46.
Uite, chiar și tu greșești 2.51. Exemplul dat era despre CÂȘTIG, nu despre pierdere. Adică situația când consumatorul informat că ar putea pierde, câștigă sute de milioane. Și cum s-ar putea aplica în acest caz, concepția lui 2.46 cum că rezultatul dintr-un contract ar trebui să fie balansat (nici câștig prea îmbuibat, nici pierdere prea cheală).
Lăsând exemplele la o parte, eu am dat citate din legislația referitoare la consumatori (de credite, de stupefiante, de ce vrei tu). Turma de chfiști nu a venit decât cu lozinci CARE NU CORESPUND cu adevărul juridic. NIMENI din această turmă nu a putut spune: conform art TZ, aliniat W, din Actul Nuștiucare.
NIMENI. Înțelegi? NIMENI! Absolut NIMENI. De ce? Pentru că au credibilitate ZERO.
2.53. Ca să schematizăm (răspuns la opinia nr. 2.52)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.02.2016, 15:57)
Directiva menționată de turma CHF se referă la testul corectitudinii și la echilibrul drepturilor și obligațiilor părților.
Adică, schematic.
Cele două părți contractante trebuie să echilibreze CÂND, CUM. Dar nu CE sau CÂT. Este clar? Scrie în art 3 și 4.
În cazul contractelor de credit: CÂND se plătește rata, CUM (CHF sau lei la cursul cui, al BNR, al băncii, fixat CUM?), ce se întâmplă dacă nu plătesc CÂND trebuia, etc.
Conform art 4, dacă plătesc CÂT este normal sau nu pentru acel bun, sau CE monedă folosesc la plată, nu sunt reglementate de acea directivă. Clar? Și mie mi se pare foarte normal. Dacă cineva caută un TV alb-negru, nu poate pretinde să negocieze o clauză în contract pentru a avea culori. V-ați dus la un ghișeu la care scria "credite legate de cursul CHF". PEntru că nu aveați bani de credite în €, așa cum consumatorul care a luat TV alb-negru, nu avea bani pentru unul cu 3 culori.
Citiți măi fraților și voi legea pe care o folosiți în propagandă? Cine vreți să o citească? Papa de la Roma?
3. Abuzive, nu!
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 13:50)
Răspunsul la 6.4 este NU. Avocatul ar trebui să știe decizia din cazul
Norma europeană Council Directive 93/13/EEC of 5 April 1993 on unfair terms in consumer contracts spune că:
"(l) providing for the price of goods to be determined at the time of delivery or allowing a seller of goods or supplier of services to increase their price without in both cases giving the consumer the corresponding right to cancel the contract if the final price is too high in relation to the price agreed when the contract was concluded;"
Iar excepția vine imediat:
"(c) Subparagraphs (g), (j) and (l) do not apply to:
- transactions in transferable securities, financial instruments and other products or services where the price is linked to fluctuations in a stock exchange quotation or index or a financial market rate that the seller or supplier does not control;"
Dacă avocatul dorește să schimbe legea europeană, este liber să o facă. Ar putea citi și raționamentul curții:
JUDGMENT OF THE COURT (Fourth Chamber)
30 April 2014 (*)
In Case C‑26/13,
REQUEST for a preliminary ruling under Article 267 TFEU from the Kúria (Hungary), made by decision of 15 January 2013, received at the Court on 21 January 2013, in the proceedings
Árpád Kásler,
Hajnalka Káslerné Rábai
v
OTP Jelzálogbank Zrt,
"In those circumstances, the Kúria decided to stay the proceedings and to refer the following questions to the Court for a preliminary ruling:
‘(1) Must Article 4(2) of [Directive 93/13] be interpreted as meaning that, in the case of a loan denominated in a foreign currency but advanced in the national currency and repayable by the consumer solely in national currency, the contractual term concerning the rate of exchange of the currency, which was not individually negotiated, may fall within the ‘definition of the main subject-matter of the contract’?"
"By its first question, the referring court asks essentially whether Article 4(2) of Directive 93/13 must be interpreted as meaning that the expressions ‘the main subject-matter of the contract’ and ‘the adequacy of the price and remuneration on the one hand, as against the services or goods supplied, on the other’ cover a term, incorporated into a credit agreement denominated in a foreign currency, concluded between a seller or supplier and a consumer and not individually negotiated, such as that at issue in the main proceedings, pursuant to which the selling rate of exchange of that currency applies for the purpose of calculating the loan repayment instalments."
"In the light of the foregoing, the answer to the first question is that Article 4(2) of Directive 93/13 must be interpreted as meaning that:
– the expression the ‘main subject-matter of a contract’ covers a term, incorporated in a loan agreement denominated in foreign currency concluded between a seller or supplier and a consumer and not individually negotiated, such as that at issue in the main proceedings, pursuant to which the selling rate of exchange of that currency is applied for the purpose of calculating the repayment instalments for the loan, only in so far as it is found, which it is for the national court to ascertain having regard to the nature, general scheme and stipulations of the contract and its legal and factual context, that that term lays down an essential obligation of that agreement which, as such characterises it;
– such a term, in so far as it contains a pecuniary obligation for the consumer to pay, in repayment of instalments of the loan, the difference between the selling rate of exchange and the buying rate of exchange of the foreign currency, cannot be considered as ‘remuneration’, the adequacy of which as consideration for a service supplied by the lender cannot be the subject of an examination as regards unfairness under Article 4(2) of Directive 93/13."
În esență, la întrebarea generică a instanței din Ungaria, Curtea Europeană răspunde că rata de schimb nu este parte din produsul vândut de bancă. Deci nu se aplică principiile protecției consumatorului din contractele de credit: de negociere. Rata de schimb nu este remunerație pentru serviciul de creditare făcut de bancă.
3.1. Abuzive da (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 19:14)
Instantele au demonstrat ca sunt.
Directiva europeana17 ( zice ca da).
3.2. Te înșeli (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 19:31)
Nu știi despre ce vorbești. Nu ai citit NICIODATĂ directiva de care vorbești.
Îți dau eu un fragment pe care trebuie să îl citești cu atenție. Și te învăț și cum să îl interpretezi:
"S-au identificat o serie de probleme pe piețele ipotecare din Uniune legate de practicile iresponsabile de împrumut și de posibilitățile participanților la piață, inclusiv ale intermediarilor de credite și ale instituțiilor non-bancare de a avea un comportament iresponsabil. Printre acestea se numără probleme legate de credite într-o monedă străină, pe care consumatorii le-au contractat în acea monedă pentru a profita de rata dobânzii avantajoasă oferită, însă fără să dețină informații adecvate despre riscul ratei de schimb valutar pe care îl implică aceste împrumuturi sau o înțelegere a acestuia. Respectivele probleme sunt determinate de deficiențele pieței și ale reglementărilor, dar și de alți factori, de exemplu climatul economic general și nivelul scăzut de cultură financiară."
Este parte din motivația Directivei pe care o numești. Caută acolo cuvântul "abuziv". Nu îl vei găsi. Vei găsi "iresponsabil". Da. Sunt de acord. Acum, caută și legea în care spune că un iresponsabil este pedepsit.... nu vei găsi.... nu are cum... câtă vreme nu pune în pericol pe altcineva.
Îti repet.... de iresponsabilitatea creditării trebuia să se ocupe ANPC în perioada respectivă. Nu a făcut-o. Banca Elveției a avertizat. BNR, după cum spune chiar avocatul autor, a făcut-o. Băncile le-au acordat în continuare. Consumatorii le-au luat în continuare. ANPC trebuia să vegheze la interesul debitorilor și să vadă dacă vânzarea creditelor pe bază de "monedă stabilă" este în interesul economic al clientului, sau va fi jupuit fără milă.
Întrebarea pe care să ți-o pui este: Dacia are NCAP 3 stele. Cu încă 6-7 mii de €, iei o mașină NCAP 5 stele. La un impact, mori în Dacie aproape sigur. S-ar putea să scapi în mașina mai sigură. De ce nu intervine guvernul să salveze viețile omenești și să interzică vânzarea de Dacii? Nu prea este "free market" să faci asta. Trebuie doar să te asiguri că cetățeanul înțelege ce cumpără. Asta trebuia să facă ANPC. Creditul nu este abuziv doar pentru că era în CHF. Ci că "stabilitatea monedei" însemna altceva.
3.3. o fii looby (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 19:50)
Pt comportament iresponsabil a iesit guvernatorul Bn a Elvetiei ca ramane fara clienti din Est pe urmatorii 20 de ani cu aceasta directiva.
Recunosc nu am citit directiva.
Euro Ncap 3 stele e bine in Romania ca nu avem drumuri ( Sandero poate fii echipat 4 stele), 5 stele e fite lux. Tata motors se vinde in Germania? Este Dacia 1300 si la 7000 € in Germania; cazuri izolate.
4. Felicitari pentru articol!
(mesaj trimis de andrei în data de 27.01.2016, 15:04)
Foarte bine documentat si structurat articolul, felicitari autorului!
Citind expunerea de mai sus, mi-am amintit de pliantul promotional al Raiffeisen Bank in care departamentul marketing, probabil fara acordul departamentului risc (caci alta explicatie rationala nu gasesc), explica sarantocului de client cat de stabila este moneda Elvetiei si cat este de avantajos sa te imprumuti in aceasta valuta. Sa fie vorba de incompetenta sau de apetit nesabuit pentru risc? Acum, aceeasi banca, in frunte cu acelasi sef, decide sa mareasca avansul la creditele imobiliare cu pana la 40%, asa...sa puna presiune pe legiuitor, poate - poate nu vor aproba legea darii in plata. De ce nu va asumati consecintele unei politici iresponsabile, domnilor?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 16:21)
FELICITARI PENTRU ARTICOL!In sfarsit cineva care a deslusit excrocheria.Bancile sunt bune de plata.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 27.01.2016, 19:15)
Dacă scrii "excrocherie" nu cred că ai înțeles mare brânză din articol și cât este de fals în concluzie.
6. Superb articol
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 18:49)
O curiozitate am : ce s-a facut cu amenda de 206 miliarde $ unde au mers?
Poblema este ca acum bancile implicate nu au bani sa plateasca amenda; doar prin tiparnita de bani sau bail in.
Ce ar trebui sa pateasca acum -viitorul apropiat acele banci?
Sa se rezilieze contractul omul sa ramana cu ce si-a cumparat banca cu paguba?
7. astept completarea la arhiva
(mesaj trimis de astgept în data de 28.01.2016, 09:39)
domnului care se ocupa de arhiva electronica de traznai spuse comentate pe site-ul Bursa:
ati mai adunat ceva informatii? mai da cineva cu bata-n balta?
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 09:52)
In plus,cand inca din 2010 am solicitat conversie si reducere de dobândă, am fost ignorati. Clienți creduli, asa ne trebuie!
8.1. Dobânda (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 16:37)
Discuția de aici nu este despre modul de calcul al dobânzii. De obicei, aici este zona un clauzele abuzive au existat în contractele de credit.
Noi discutăm despre noua trăznaie piperească, precum că propunerea de credit în moneda CHF a fost abuzivă cu totul. Este foarte ambițios din partea lui. Speră să atragă mulți clienți de la care să încaseze comision. Pentru că asta este acest articol publicat în juridice - un promo. Din păcate, există jurisprudență europeană care nu este în favoarea lui Piperea. Atenție pe ce dați banii. Voi plătiți cheltuielile de judecată în cazul evident de eșec.
8.2. cu 15 000 de procese inca mai aperi bancile? (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 18:00)
Cred ca incasezi bani frumosi.
8.3. Corecție (răspuns la opinia nr. 8.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 19:08)
Sunt 9121 de dosare deschise în România pe teme de clauze abuzive, din care 5354 deschise în 2015.
Nu îndrepți un rău printr-un alt abuz. Două rele nu fac unul bun. Clauzele abuzive referitoare la calculul arbitrar al dobânzii trebuie corectate, prin proces sau prin rezolvare amiabilă. De exemplu, "În anul 2015, un procent de 70 % dintre aceste dosare au fost soluţionate pe cale amiabilă, prin renunţarea la judecată de către reclamanţi ca urmare a ofertei Volksbank—Banca Transilvania, ofertă ce presupunea restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de risc prin scăderea acestor sume din soldul creditului."
Dreptatea/justiția se obține prin îndreptarea răului inițial, nu prin acționarea unui rău și mai mare contra băncilor. Așa se obține răzbunare, nu justiție.
8.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 19:13)
De unde ai scos tu ca sunt 9000?
8.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 19:31)
Mi-a spus cineva că sunt judecător ... le știu pe toate.
Serios acum ... am căutat pe portalul ministerului de justiție.
8.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 20:03)
Atunci toata spuma care s-a reunit l emisiunea l darii in plata discutii apri se la tv au vorbit burtologie?
Acolo se pomenea 15 000.
8.7. Îți dau tot articolul (răspuns la opinia nr. 8.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 22:17)
Să îți faci tu propria părere. Eu mi-am făcut-o. Dar înainte de toate, iată datele extrase din articol. Dacă vei extrage datele din articol o să vezi că sunt mult mai puține procese menționate decât totalul din titlu. Fie unele sunt procese colective și au numărat toate părțile. Fie au numărat altceva. Dacă extragi numele menționate în text, ele sunt:
Volks 1580
Pirae 670
OTP 611
Bancpost 428
BCR 306
Total dosare: 3595. Cum se ajunge în titlu la 17000?
Eu am putut confirma pe portalul ministerului, următoarele numere pentru aceleași bănci.
2714
1023
1112
77459
Agerpres: Peste 17.000 de procese impotriva bancilor in 2015.Bilantul proceselor impotriva bancilor
Bilantul proceselor impotriva bancilor in 2015 In ceea ce priveste litigiile introduse pe rolul instantelor in anul 2015 putem preciza ca este anul cu cele mai multe litigii inregistrate impotriva bancilor din 2010 incoace.
Peste 17.000 de procese sunt introduse impotriva a maxim 5 banci. Lupta cu bancile a fost in cele mai multe dintre cazuri castigate de catre imprumtatii—consumatori , instanta pronuntadu-se in aproximativ 85% dintre dosare in sensul admiterii in parte a actiunilor introduse de catre acestia . Conform portalului instantelor de judecata: portal.just.ro au fost introduse pe rolul instantelor de judecata aproximativ 5000 de dosare avand ca obiect : actiune in constatare clauze abuzive .
Pe primul loc in topul bancilor chemate in judecata este :Volksbank . Impotriva Volksbank pe rolul instantelor se afla un numar de aproximativ 1580 de dosare dintre care un numar de 921 de dosare fiind introduse in anul 2015. Prin aceste actiuni imprumutatii Volksbank au solicitat constatarea caracterului abuziv a clauzei ce reglementeaza comisionul de risc si restituirea acestor sume . In anul 2015 un procent de 70 % dintre acete dosare au fost solutionate pe cale amiabila , prin renuntarea la judecata de catre reclamanti ca urmare a ofertei Volksbank—Banca TRansilvania , oferta ce presupunea restituirea sumelor achitate cu titlu de comission de risc prin scaderea acesteor sume din soldul creditului . De-a lungul timpului litigiile impotriva Volksbank au fost admise in proportie de 99 %. Urmatoarea in clasament este PIRAEUS BANK — cu privire la care au fost introduse un numar de 516 dosare in anul 2015 , dintr-un total de 670 de dosare . Procentul de actiuni admise se mentine si in cazul PIRAEUS BANK , in sensul ca aproximativ 85% din actiunile judecata au fost admise in parte Instantele s-au pronuntat in sensul constatarii caracterului abuziv al comisionul de acordare — acesta avand un procent de 5% dar si in ceea ce priveste caracterul abuziv al articolului referitor la dobanda variabila . Instantele au constatat abuziva dispozitia contractuala care permite banii sa modifice marja bancii dupa criterii cunoscuute doar de catre aceasta . Urmeaza Banca OTP BANK cu un numar total de 611 dosare din care introduse in anul 2015 un numar de 430 dosare . Banc Post — un numar total de 428 dosare din care introduse in anul 2015 un numar de 320 dosare . BCR — un numar total de 306 dosare din care introduse in anul 2015 un numar de 192 dosare . Credit Europe Bank — cu un numar de 142 de dosare Asa cum am mentionat pana la acest moment au fost judecate aproximativ 70% din aceste dosare introduse in anul 2015 , 85% dintre acestea au fost solutionate in mod pozitiv cu o admitere in parte a actiunilor introduse .
9. fără titlu
(mesaj trimis de Reactiunea în data de 28.01.2016, 10:07)
Citind comentariile am remarcat un lucru: bancile sunt cu adevarat disperate din moment ce au platit un magistrat sa posteze comentarii la articolele de pe Bursa (daca "judecatorul" este intr-adevar judecator). Asta nu face decat sa dovedeasca inca o data ca in Romania exista magistrati impartial si altii controlati. Dar sa ai coloana este cu adevarat o virtute intr-o tara de condusa de nulitatii.
Intodeauna e mai simplu sa "ajuti" pe cei cu bani sa inrobeasca masele decat sa fii de partea dreptatii, in cazul acesta sa accepti faptul ca bancile au dat acele imprumuturi cu buna stiinta ca vor nenoroci niste oameni fara cultura bancara. Dar daca ai trait toata viata la Ecuator n-ai cum sa intelegi ce inseamna sa ingheti de frig, pur si simplu face parte din natura ta sa ignori ca frigul c, oricat de mult ti-ar explica un eschimos despre existenta lui.
Pentru domnul postac judecator : e normal din punctul de vedere al unor oameni lipsiti de scrupule, sa se comporte ca niste pitbuli ai bancilor pentru "un pumn de galbeni" , dar am un singur sfat: lumea asta e condusa de legi care nu pot fi schimbate de dominatia delincventa a unor corporatii lacome care au ca singur scop controlul maselor. Fizica elementara spune ca la orice actiune corespunde o reactiune, iar daca actiunii nu i se opune reactiunea pt prea mult timp urmarile pot fi devastatoare . Dar pt niste inconstienti fara scrupule nu conteaza decat clipa. E alegerea lor.
Vizavi de " inocenta" bancilor in lansarea acestor credite criminale, un citat:"Povestirea mea finală este referitoare la bancherul pe care l-am întâlnit în 1997, când au început să intre pe piata româneasca: „Exista 6 milioane de case si apartamente în România. Iar toate proprietătile sunt 100%, fără a fi ipotecate. Nicăieri altundeva nu există asa ceva. Aceasta reprezinta un „stoc de locuinte” în valoare de 300 miliarde de euro pe care noi le vom transforma în datorii, care să producă profit." De 15 ani, cel mai mare import în România a fost euro.
Despre asta vorbim acum - familiile nenorocite de camatari, sinuciderile, suferintele si dramele fiecaruia, miile de mesaje ale noastre de pe grupuri - toate sunt de fapt zumzetul de pe langa aceasta fraza...""
Si in aceste conditii noi discutam aici depre buna credinta a bancherilor.
Volksbank a fost doar un mic inceput din urmarile grave ale incompetentei sau chiar actiunilor premeditate ale bancherilor indreptate impotriva populatiei creditate.
Islanda a dat un bun exemplu legat de aceasta grava hotie bancara.
Nu mi-a parut nici o clipa rau ca a cazut Ceausescu, dar daca acesta ar fi existat azi ar fi rezolvat problema, care este sustinuta prin actiunile lor de un mason platit din banii romanilor, si de un presedinte care isi ia " salariul" de la o banca.
9.1. Te primim în Partidul Comunist Român (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 10:22)
Dacă tu crezi că lumea este rea cu tine, te persecută ... chiaburimea suge sângele poporului ... te facem vice.
Nu compara cu Islanda. Nu știi nimic despre IceSave. Eu știu.
Nu este vorba de nicio bună credința, măi papagalule și naivule. Este vorba de a-ți proteja tu interesele. Băncile nu sunt duhovnici tăi. Ai un discurs prăfuit, piperesc, care nu face nici două parale într-o sală de judecată.
Despre inocența pe care o pui în ghilimele, diferența dintre cazul băncilor americane și cele românești este că primele au fost DOVEDITE că știau că va merge prost, știau că produsele erau toxice, știau că vor face rău clienților. Au fost dovedite nu prin tâmpenii piperești ci cu FBI care a percheziționat calculatoarele, e-mailurile, etc. În România nu există nicio dovadă că CHF a fost folosită ca monedă înrobitoare, cum spui. NU EXISTĂ NICIUN complot. Există doar prostie răspândită pe toate drumurile, inclusiv în tabăra băncilor.
Măi reacționarule ... poate vrei să te gândești să lupți și cu firmele farmaceutice care fac mult mai mult rău prin politicile de monopol, cartel. Poate vrei să te gândești și la cele energetice, de tip OMV. Băncile sunt la fel ca toate acestea, căutând profit. Nu s-au născut ca să facă acte de binefacere.
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 11:34)
Daca tu crezi ca ai pus coada la cireasa te inseli, dai impresia ca le stii pe toate , dar din comentariile pe care le postezi e clar ca asemenea articole v-au lovit in plin (ca acrsta din Bursa). Ce am avut de spus am spus si se pare ca v-a atins , cu toate ca sunt de parere ca pt voi tot ce conteaza sunt numarul banilor si cat de bine puteti trai pe spatele altora
In rest iti urez o viat frumoasa si succes in cariera de postac!
Cum spuneam in tot trebuie sa existe un echilibru chiar daca acel echilibru nu e conform asteptarilor. Succes!
9.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.2)
(mesaj trimis de Reactiunea în data de 28.01.2016, 12:24)
9.2 e postat de mine Reactiunea, am omis sa ma "semnez", precizez ca sa nu existe dubii....
9.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 12:24)
Nu știe nimeni ce ai avut de spus fiindcă nu îți semnezi comentariile.
Mă distrează copios disputa dintre trompetele chf și comentatorii băncilor. Primii fac un zgomot uriaș, emoțional. Curiozitatea m-a făcut să le studiez puțin punctele de vedere și să constat că SUNT MINCINOASE. Au dreptul să facă gălăgie și au dreptul să ceară o tratare preferențială, un favoritism - nu au dreptul să îl primească și probabil că nu îl vor avea în forma injustă pentru alții pe care o cer ei. Dar cineva trebuie să le expună minciunile, că nu suntem cu toții proști în țara asta. De partea cealaltă, băncile au făcut ce știu cel mai bine: aranjamente și negocieri politice în spațiul mai puțin public. Este tot dreptul lor.
9.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 12:25)
Bine, Reacțiunea, am văzut acum 9.3. Retrag prima propoziție.
9.6. Pt prostănac Cristi c (răspuns la opinia nr. 9.4)
(mesaj trimis de figaro în data de 28.01.2016, 16:10)
Te agiți ca omida în fata electrodului de sudura. Ce nu e clar? ești o sluga a băncii lor. MARŞ.
9.7. Pt prostănacul chfigaro (răspuns la opinia nr. 9.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 16:25)
Care, pe lângă că este fraier și prost informat, mai este și prostănac. Măi sudorule .... sunt client al băncilor (ca toți românii), nu slugă. Marș în grotele tale mucegăite.
9.8. Corporatiile sunt noul comunism! (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2016, 18:29)
Articol Bursa:
Politicienii- o alta specie umana 09 11 2015.
Atunci bancile ce sunt?
9.9. Sau feudalism (răspuns la opinia nr. 9.8)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 28.01.2016, 19:48)
În acel articol nu prea mi-a plăcut acea latură arătată de Călin Georgescu. Avea altele în care era mai reținut. În acesta nu prea mi-a plăcut retorica "prin noi înșine" și buricul pământului ... mi s-a părut exagerată referitoare la români.
Dar mie, influența corporatistă asupra lumii îmi pare mai mult a feudalism decât comunism.