Fuziunea dintre Carpatica şi Patria Bank este ameninţată de subcapitalizarea cronică

Adunările generale, extraordinară şi ordinară, ale acţionarilor Băncii Comerciale Carpatica, de la sfârşitul săptămânii trecute, au reprezentat un nou pas pe calea depăşirii coşmarului din ultimii ani.

În cadrul AGEA s-a aprobat noul act constitutiv al Băncii Carpatica, care include trecerea la noul sistem unitar de administrare, şi iniţierea procedurii de fuziune cu Patria Bank, care ar trebui să se finalizeze până la sfârşitul acestui an.

Dragoş Horia Manda, preşedintele Consiliului de Administraţie al Patria Bank, a subliniat necesitatea consolidării în sistemul bancar, pe fondul creşterii presiunilor competitive, tehnologice şi de reglementare, dar şi necesitatea lansării unui nou program de restructurare după fuziune.

Fostul preşedinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al BCC, Nicolae Petria, a avertizat acţionarii că nu trebuie să fie foarte optimişti cu privire la sinergiile rezultate în urma fuziunii şi a subliniat dificultăţile care vor apărea în integrarea culturilor celor două bănci.

Domnul Petria a oferit un exemplu chiar din BCC, unde "nu s-a reuşit formarea unei echipe de către conducerea actuală", pe fondul suprapunerii a trei culturi diferite, în urma schimbărilor din ultimii ani de la nivelul conducerii.

AGOA a fost mult mai animată, pe fondul dezbaterilor din jurul alegerii noului Consiliu de Adminstraţie, concentrate aproape exclusiv pe oportunitatea prezenţei pe listă a doi dintre actualii conducători ai BCC.

Înainte de votarea membrilor Consiliului de Adminstraţie, un fost membru al conducerii BCC l-a acuzat pe un membru al conducerii actuale că a transmis informaţii eronate şi a dezinformat BNR, în cadrul unui raport de audit intern.

Un alt fost conducător al BCC s-a declarat profund nemulţumit de lipsa măsurilor în urma neîndeplinirii obiectivelor din bugetul de venituri şi cheltuieli din 2015 şi a precizat că "în Carpatica se stă şi se iau salarii", pe fondul "lipsei de interes şi al demoralizării".

Ionuţ Pătrăhău, preşedintele CS al BCC, a declarat că lipsa de activitate se datorează şi restricţiilor impuse de BNR, care a interzis acordarea unor noi credite din aprilie 2015 şi a limitat atragerea noilor depozite.

După achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Patria Bank, restricţiile au fost ridicate, însă rămân mari semne de întrebare cu privire la posibilitatea unei reluări sustenabile a creditării, dar, mai ales, cu privire la stabilitatea depozitelor când va fi iniţiată tendinţa de normalizare a dobânzilor de pe piaţă.

Preşedintele CS al BCC a prezentat şi o scurtă informare cu privire la evoluţia BCC în 2015, caracterizat ca fiind un an foarte dificil, şi a arătat că "pericolul unei bănci punte este foarte îndepărtat", chiar dacă rezultatele financiare auditate au fost mai slabe decât cele preliminare.

Astfel, pierderea BCC a fost de circa 88 de milioane de lei în 2015, conform ultimelor cifre publicate pe site-ul băncii, faţă de 85,5 milioane în documentul prezentat acţionarilor la AGOA, în condiţiile unei scăderi a activelor totale până la 3,055 miliarde de lei, de la 3,216 miliarde în 2014.

Ca urmare a cerinţelor de provizionare şi reevaluare a activelor imobilizate impuse de BNR, o pierdere de circa 61 de milioane de lei a fost înregistrată doar în ultimele două luni ale anului trecut, din care 35 de milioane reprezintă pierderea rezultată în urma reevaluării activelor în decembrie 2015.

În aceste condiţii, rata de solvabilitate, calculată conform reglementărilor BNR, s-a prăbuşit până la 4,88%, sub nivelul minim cerut de 6%, după cum se arată în raportul anual auditat.

"Deşi banca avea o solvabilitate redusă, prin aportul de capital adus de Patria Bank s-au creat premizele asigurării principiului continuităţii", se mai arată în raportul BCC.

În urma votului din AGOA, noul Consiliu de Administraţie al BCC va fi format, dacă se vor obţine toate aprobările de la BNR, din Johan Gabriels şi Ionuţ Pătrăhău, alături de Dragoş Horia Manda, Daniela Elena Iliescu şi Bogdan Merfea, reprezentanţi ai Patria Bank.

Dincolo de "absenţa apăsătoare" a fostului acţionar majoritar, în cadrul AGEA şi AGOA a existat şi o "prezenţă apăsătoare" nerecunoscută: necesarul semnificativ de recapitalizare pentru entitatea rezultată în urma fuziunii.

Subiectul nu a fost atins nici de conducerea actuală a BCC, dar nici de noul acţionar majoritar, care se confruntă şi el cu pierderi istorice mari.

Luna trecută, acţionarii Patria Bank au aprobat reducerea capitalului social cu 102 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor din perioada 2012 - 2014, iar o pierdere de 18 milioane de lei va fi acoperită din profiturile viitoare, după cum se arată în presa financiară.

Neoficial, în cadrul unor discuţii de pe marginea adunărilor generale, a fost lansată şi o estimare a capitalului suplimentar de care are nevoie noua instituţie bancară: 200 de milioane de euro.

În aceste condiţii, va reuşi sinergia fuziunii dintre Carpatica şi Patria Bank să facă faţă meandrelor concretului?