GELU DIACONU REACŢIONEAZĂ LA STRATEGIA BUGETARĂ PE 2020 "O creştere anuală de 5% a datoriei guvernamentale este ceva monstruos"

Proiectul de lege care "fixează" cadrul general al indicatorilor bugetari pentru anul 2020 apare într-un context foarte complicat, ne-a transmis Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF).

Afirmaţia sa vine ca reacţie la coordonatele bugetului pentru 2020, cuprinse în proiectul de lege postat zilele trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Acesta prevede un deficit bugetar de 3,6% din PIB pentru anul viitor, respectiv 3,34% pentru 2021.

Gelu Diaconu evidenţiază: "Creşterea economică încetineşte, ratingul de ţară a fost redus, «moştenirea» PSD din domeniul finanţelor publice a fost politizată excesiv, ne confruntăm cu o majoritate parlamentară şi un guvern fragile, cu o presiune constantă pe cursul bancar şi, implicit, pe rezerva BNR, un deficit comercial şi al balanţei de plăţi în creştere accelerată.

Şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, proiecţia bugetară priveşte un an cu două scrutinuri electorale majore.

De aceea, guvernului actual îi lipseşte curajul adoptării unor măsuri de ajustare semnificative, preferând acestora doar mici corecţii "îndulcite" cu o creştere nemaîntâlnită în ultimii ani a îndatorării, de la 35% anul acesta la 40% din PIB anul viitor şi la 45% în 2021. O creştere consecutivă de 5% anual a datoriei guvernamentale este ceva monstruos în opinia mea şi va avea consecinţe majore pe termen lung!"

Gelu Diaconu face următoarele precizări referitoare la proiectul legislativ pus în dezbatere de MFP:

"- lipsa curajului în asanarea cheltuielilor publice şi în creşterea veniturilor bugetare va avea ca efect imediat o reacţie din partea pieţelor financiar-bancare, care vor fi mult mai precaute în relaţia cu România;

- Comisia Europeană va impune încă din primăvară măsuri punctuale Guvernului de reducere a deficitului, fără a declanşa în forţă procedura de deficit excesiv;

- creşterea economică va fi sub 4% (în mediul avizaţilor se vehiculează o creştere de doar 2,8%), din cauza precauţiei investitorilor, restrângerii consumului şi contextului economic extern;

- plafoanele pentru UAT-uri, o măsură necesară, în execuţie vor fi departe de cifrele proiectate;

- scăderea cheltuielilor de personal cu 0,3% anual (de la 10% din PIB la 9,7) este anemică. Reamintesc că în anul 2015 anvelopa salariilor publice era în jur de 7% din PIB.

Astăzi, să cheltuieşti 9,7% din PIB cu salariile bugetarilor când colectezi venituri fiscale de numai 25% din PIB este o piedică majoră în modernizarea prin investiţii a statului român!"

În opinia domnului Diaconu, anul viitor vom avea de-a face cu un buget menit să corecteze anemic dezastrul lăsat de guvernarea PSD, însă destul de precaut din considerente electorale.

Ministrul de Finanţe ştie foarte bine că pieţele nu îşi reglează reacţia în func-ţie de ce se hotărăşte în Biroul Executiv al PNL şi că în 2021 urmează aterizarea forţată, conchide domnia sa.

• Consiliul Fiscal: "Starea bugetului public rămâne foarte încordată"

Continuarea eforturilor de consolidare fiscal-bugetară şi a celor din sfera reformelor structurale este necesară nu doar din perspectiva respectării angajamentelor asumate de ţara noastră, la nivel european, ci şi din cea a asigurării sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung, apreciază academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Starea bugetului public, aşa cum sugerea-ză şi noua Strategia fiscal-bugetară (SFB), rămâne foarte încordată, având în vedere puţinătatea resurselor publice în raport cu presiunile mari pe buget, inclusiv din perspectiva asumării aplicării unor active normative (aplicarea legii pensiilor potrivit calendarului în vigoare). Punc-tul de vedere al Consiliului Fiscal mai arată: "Politica fiscal-bugetară este dezirabil să poată gestiona riscuri şi situaţii neprevăzute fără a fi nevoită să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor şi veniturilor, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic şi social, şi să respecte principiul echităţii intergeneraţionale. Acest deziderat este cu atât mai relevant în condiţiile unui mediu internaţional marcat de mari incertitudini şi multiple evoluţii potrivnice". Consiliul apreciază că balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat). Periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale ar fi şi o eventuală reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020, consideră Daniel Dăianu. Preşedintele Consiliului Fiscal subliniază neconcordanţa între dezideratul de consolidare bugetară şi persistenţa tentativelor de relaxare fiscală. În acest context, în opinia sursei citate, SFB 2019-2022 ar trebui să conţină un capitol separat care să evalueze riscurile ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi eventuale măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale şi posibilele implicaţii asupra rating-ului suveran al Româ-niei.

În linie cu recomandările anterioare, Consiliul insistă în ceea ce priveşte necesitatea unei prezentări trans-parente a ipotezelor ce fundamentează traiectoria agregatelor fiscal-bugetare, în special, în ceea ce priveşte cuantificarea explicită a impactului măsurilor discreţionare ce le afectează.

Conform Consiliului Fiscal, nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat să crească în perioada de referinţă de la un nivel de 31,76% din PIB în anul 2020, până la 32,05% din PIB în anul 2022, pe seama evoluţiei moderate a veniturilor fiscale şi a absorbţiei fondurilor europene post-aderare, acestea din urmă majorate substanţial în ultimul an acoperit de SFB. Astfel, în timp ce ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuţiile sociale) evidenţiază o uşoară diminuare de la 15,7% din PIB în 2020 la 15,5% din PIB la finalul orizontului de prognoză, nivelul proiectat al veniturilor din fonduri structurale rămâne la o valoare apropiată de 2,4% în intervalul 2020-2021, accelerând surprinzător la 2,8% din PIB în anul 2022.