Georgescu (CNDD): Omenirea se confruntă cu o criză uriaşă de încredere în bănci

Omenirea nu se confruntă cu o criză economică şi financiară, ci cu o criză majoră de încredere politică şi, în special, cu o criză uriaşă de încredere în bănci, a declarat, ieri, directorul Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) şi raportor special ONU, Călin Georgescu, citat de Agerpres.

"În acest moment sunt convins, ştiu şi pot să o demonstrez că omenirea nu se confruntă cu o criză economică şi financiară, ci cu o criză de încredere politică majoră şi, în special, bancară, formidabilă, uriaşă. Practic, orice guvern, şi nu doar în România, se confruntă cu două elemente esenţiale - şi vedem ce s-a întâmplat în Grecia, în Italia, ce se întâmplă în Egipt şi în Spania - şi anume că sindicatele nu mai au timp să dialogheze. Vor fapte şi faptele nu există. Pe de altă parte, este o situaţie foarte jenantă din partea băncilor, care nu au avut o solidaritate în ceea ce priveşte protecţia socială", a spus Călin Georgescu.

Referindu-se la România, el a sub-liniat că băncile de aici sunt "eminamente" străine, situaţie care presupune două conflicte majore. Primul vizează faptul că deciziile se iau la banca mamă, şi nu aici, iar al doilea este că fiecare bancă străină în România "jonglează din creion cum vrea ea", iar asta nu poate să ajute la implementarea strategiei de dezvoltare durabilă.

Potrivit raportorului special ONU, strategia nu a putut fi implementată şi din cauza obstacolului reprezentat de criza economică.

"Eu pot să spun un singur lucru: că Uniunea Europeană a solicitat elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă şi, ulterior, în 2009, a apărut Europa 2020, care reprezintă de departe strategia precisă de urmat, cu elemente clare din punct de vedere al economiei verzi. Deci, practic, există o strategie, important este să existe voinţa politică de a fi implementată", a subliniat şeful CNDD.

În context, Călin Georgescu a atras atenţia asupra faptului că o dezvoltare durabilă, dincolo de orice fel de teorie, presupune două lucruri esenţiale. Primul este să ai valoare adăugată mare pe orice se produce în această ţară, iar cel de-al doilea este să-ţi protejezi în totalitate capitalul natural pe care îl deţii.

"Fondul forestier şi pădurea româ-nească sunt în declin şi corpul silvic este în regres iar asta am constatat cu toţii. Suntem prima ţară care putem raporta că lemnul brut se vinde la preţ de cherestea. Asta presupune o abordare mult mai judicioasă şi bazată pe raţionalitate economică şi suportabilitate socială atunci când discuţi despre dezvoltare durabilă", a explicat Georgescu.

Potrivit acestuia, implementarea strategiei de dezvoltare durabilă este o acţiune la nivel naţional, este o voinţă politică fermă şi este o politică de stat.

"Dacă statul abordează sub aceas-tă formă aspectele pe care le menţionam - cel puţin cel legat de valoarea adăugată mare inexistentă - nu ai cum să promovezi dezvoltarea durabilă", a subliniat Georgescu.

În acelaşi context, directorul CNDD a făcut referire şi la rezultatele pe care le-ar putea releva recensământul din octombrie.

"Ce se întâmplă dacă se va ajunge la o populaţie de 18 milioane sau sub 18 milioane, pentru care sunt şanse reale. Cine mai face dezvoltare durabilă în România cu o populaţie îmbătrânită, cu 4,5 milioane de oameni activi şi 5,9 milioane de pensionari - asta este un dezastru - sub 18 milioane, cu creierele şi minţile cele mai mari ale acestei ţări plecate în Occident? Dezvoltarea durabilă şi economia verde presupun ştiinţă şi investiţie în educaţie. Fără aşa ceva nu exişti. Aceştia sunt stimulii secolului 21: investiţia în ştiinţă şi educaţie. Ştiinţa lipseşte cu desăvârşire. România oferă lumii întregi 14 brevete de invenţii pe an. 14 brevete oferă un cercetător singur al unui institut mediu din Franţa, pe an. Şcoala este în regres şi, dacă minţile mari ale acestei ţări sunt peste graniţe, cum poţi să aduci şi să implementezi o economie foarte corect expusă şi de care România are nevoie?", a spus Georgescu.

Potrivit sursei citate, conceptul de dezvoltare durabilă presupune implicare largă şi o voinţă fermă din partea statului, pentru a putea fi pus în practică.

"Nu se poate doar să îl avem în vocabular şi practica să lipsească. Negocierile care au loc în această perioadă se bazează pe fapte. Acest aspect nu este legat doar de ce punem pe hârtie, ci este o cursă internaţională uriaşă căreia va trebui să-i facem faţă", a conchis directorul CNDD.