GHEŢEA RĂSPUNDE ACUZAŢIILOR POTRIVIT CĂRORA AR FI CERUT ÎNCHIDEREA INVESTIGAŢIEI PE ROBOR: "15 ani am dat numeroase telefoane şi am exprimat poziţia ARB"

Scandalul din jurul indicelui ROBOR nu pare să fie aproape de sfârşit, chiar dacă subiectul a fost disecat atât prin declaraţii de presă şi comunicate, cât şi în comisiile reunite economică şi de buget din Senat.

După ce, recent, senatorii au audiat atât conducerea BNR, cât şi pe cea a Consiliului Concurenţei, pe subiect, senatorul ALDE, Daniel Cătălin Zamfir, care susţine că băncile manipulează ROBOR cu ajutorul băncii centrale, a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), domnul Radu Graţian Gheţea, a sunat în 2013 la Consiliul Concurenţei şi a cerut închiderea investigaţiei în legătură cu manipularea ROBOR - aşa a declarat secretarul general de atunci al instituţiei. E o agitaţie uriaşă la Consiliul Concurenţei, unde se pare că au dispărut unele documente, altele se modifică, toată lumea controlează pe toată lumea".

În replică, Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedinte onorific al ARB, ne-a spus că, de-a lungul celor 15 ani în care a condus Asociaţia a transmis opinia acesteia pe diverse subiecte economice unui număr important de instituţii. Domnia sa ne-a declarat: "Nu-mi amintesc ce am făcut în 2013 şi nici când am vorbit cu domnul Chiriţoiu ultima oară. Cert este că, în calitate de preşedinte al ARB, timp de 15 ani am dat numeroase telefoane şi am scris scrisori la toate autorităţile, inclusiv internaţionale, prin care am exprimat poziţia ARB faţă de diverse subiecte sau decizii. Am făcut oare ceva ilegal? Am cerut, politicos, să discutăm şi să se ţină cont şi de părerea noastră. ARB nu poate dicta nici membrilor săi, decât în proporţii foarte reduse, cu atât mai puţin unor instituţii ale statului".

Amintim că, în prezent, Consiliul Concurenţei urmăreşte evoluţia indicelui ROBOR, în cadrul unei analize pe care o are în desfăşurare, după cum ne-a spus, recent, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, după audierea sa în Comisia Economică din Senat.

Domnul Chiriţoiu ne-a precizat: "Nu avem datele defalcate, însă putem spune că acest indice over/night (O/N) este foarte aproape de dobânda medie din piaţă. Nu este o diferenţă prea mare între ceea ce cotează băncile şi tranzacţiile efective. Însă, la ROBOR la 3 luni avem cotaţii, dar nu şi tranzacţii efective, după câte am aflat din surse publice. Aşteptăm şi datele de la BNR şi de la bănci. Dacă vom vedea că, într-adevăr, nu avem tranzacţii pentru ROBOR la 3 luni, atunci se va ridica problema dacă să mai legăm acest indice de dobânzile la credite şi dacă nu ar trebui să găsim un alt indicator în acest sens".

Consiliul Concurenţei nu a găsit dovezi din care să reiasă că, în octombrie 2008, băncile s-au înţeles între ele ca să crească nivelul indicelui ROBOR, ne-a mai spus Bogdan Chiriţoiu, care ne-a explicat: "BNR a avut o intervenţie în 2008, pentru că este politica ei să intervină dacă ceva nu este în regulă. Atunci era foarte sus ROBOR, la peste 55%, şi l-a plafonat la 17,85%. Dar intervenţii atât de brutale doar în criză au loc. BNR trebuie să ţină inflaţia jos şi, pentru acest lucru, trebuie să influenţeze dobânzile din piaţă, iar ROBOR este foarte aproape de dobânda de politică monetară.

Însă noi nu asta investigăm. În plus, nimeni din plenul actual al Consiliului Concurenţei nu era atunci în instituţie. Consiliul a investigat un posibil cartel al băncilor pentru creşterea ROBOR, dar nu a găsit dovezi în acest sens. Am avut trei analize în domeniu făcute de Comisia Europeană şi nici CE nu a găsit dovezi de manipulare".

Senatorul ALDE, Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele comisiei economice, care l-a convocat pe şeful Consiliului Concurenţei la discuţii pe tema investigaţiei din 2008 asupra ROBOR, susţine că, dacă BNR poate interveni pentru a scădea acest indice, atunci banca centrală poate face presiuni şi pentru creşterea ROBOR.

Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, legea nu permite o înţelegere care să ducă la un rezultat nociv pentru piaţă, însă o înţelegere care nu creşte preţurile are şansele să fie permisă de legea concurenţei.