GHIDUL INVESTITORULUI Tipuri de investitori

Pe piaţa de capital există două tipuri principale de investitori, şi anume investitorii activi, care demarează numeroase tranzacţii, speculând orice modificare a cotaţiilor acţiunilor, fiind denumiţi şi speculatori, şi investitori pasivi, care cumpără acţiuni pentru a fi valorificate după o perioadă mai lungă de timp, şi care urmăresc să câştige din creşterea cotaţiilor acţiunilor companiilor în care au investit, precum şi din dividendele distribuite de res­pectivele societăţi.

Deşi investitorii activi au şanse să câştige mai mult decât investitorii pasivi, se poate întâmpla, uneori, ca, din cauza unor speculaţii nereuşite şi a comisioanelor mai numeroase care trebuie plătite, ei să aibă un câştig chiar mai mic decât investitorii pasivi, în ciuda faptului că efortul depus de aceştia pentru administrarea portofoliilor poate fi mai mare.

În general, inves­titorii pasivi sunt cei care investesc sume relativ mai mari de bani, şi care nu prea au timp să se ocupe de administrarea portofoliilor, şi, în plus, nu doresc să îşi asume un risc prea mare.

În funcţie de ris­cul asumat, investitorii se pot împărţi în patru categorii: conservatori, moderaţi, agresivi şi "împotriva trendului pieţei".

Investitorii "conservatori" urmăresc cu prioritate protejarea capitalului investit, mulţumindu-se, în schimb, cu randamente sensibile. Acest tip de investitori alocă cea mai mare parte din portofoliu către depozite bancare sau obligaţiuni, fiind destul de reticenţi faţă de investiţiile în acţiuni. Cu toate acestea, în cazul în care se decid, totuşi, să investească în acţiuni, asumându-şi riscuri mai mari, preferă companiile solide şi cu o capitalizare foarte mare, pentru că tind să îşi modifice valoarea mai încet decât restul acţiunilor.

Această strategie este justificată în cazul investitorilor cu responsabilităţi financiare variate şi ridicate, precum persoanele care au făcut deja investiţii semnificative în propriile afaceri.

Investitorii "moderaţi" au ca obiectiv creşterea valorii portofoliului, însă nu cu orice preţ. Un astfel de investitor nu uită niciodată să se protejeze faţă de eventuale pierderi, alocând banii în mai multe tipuri de instrumente financiare, combinând investiţiile sigure cu cele riscate. Cu toate că şi aceştia preferă blue-chips-urile (companii renumite), ei pot investi uneori şi în titluri cu un grad de risc mai ridicat.

Investitorii "agresivi" caută permanent acţiunile cu un potenţial de creştere ridicat, fiind dispuşi să-şi asume riscul de a pierde o mare parte din capitalul investit. Acest tip de investitori alocă în general cea mai mare parte a banilor în acţiuni. Cu toate că baza portofoliu este constituită din acţiuni emise de companii solide, ei pot atinge expuneri importante şi pe acţiuni riscante.

Ultima categorie de investitori se referă la cei care sunt "împotriva trendului pieţei". Această categorie de investitori preferă să cumpere acţiuni cărora nimeni nu le acordă atenţie, în speranţa că ele vor reuşi în timp să acorde randamente satisfăcătoare. În ciuda faptului că, pentru a obţine câştiguri, investitorului îi trebuie foarte multă răbdare şi experienţă, deoarece de cele mai multe ori cursul acţiunii respective trece prin numeroase suişuri şi coborâşuri, randamentele pot fi mult peste aşteptări.