GILDA LAZĂR, JTI: "Proiectul legislativ anti-tutun setează un precedent periculos pentru proprietarii de mărci"

Recenta propunere legislativă anti-tutun, cea mai radicală de până acum, setează un precedent periculos pentru proprietarii de mărci, atrage atenţia Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria.

Afirmaţia, făcută în cadrul Galei Proprietăţii Industriale, vine în contextul în care industria de profil este din nou în alertă, după depunerea în Parlament a unei iniţiative legislative a deputatului USR Emanuel Ungureanu, care urmăreşte interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, "cu excepţia magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun".

Printre altele, proiectul de lege prevede extinderea definiţiei fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumea-ză (ţigarete electronice) şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.

În acest context, industria tutunului şi distribuitorii engros, retailerii, micii comercianţi şi reprezentanţii HoReCa atrag atenţia asupra faptului că iniţiativa legislativă afectează grav un întreg sector economic şi peste 4 milioane de români.

În aceste condiţii, Gilda Lazăr a sub-liniat: "Ce diferenţă este între sarea vrac şi cea comercializată sub diferite mărci - roz, de Himalaya, iodată, de mare, fără sodiu? Dar între boabele de cafea culese cu grijă dintr-o oarecare parte a lumii şi cafeaua vrac? Diferenţa majoră e marca. O marcă reprezintă garanţia calităţii, a investiţiilor realizate de-a lungul timpului. Recenta propunere legislativă anti-tutun, cea mai radicală de până acum, setează un precedent periculos pentru proprietarii de mărci. Proiectul prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează ţigarete. Vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi uşor de substituit cu cele ilegale, mai ales în judeţele de frontieră, unde contrabanda e dominantă. În lipsa expunerii produsului, consumatorul nu va mai putea alege, ghidându-se după cel mai familiar element al mărcii, ambalajul. Interzicerea expunerii produselor din tutun ar reprezenta, de fapt, o restricţionare a mărcilor, încălcând un drept de proprietate intelectuală, dar şi dreptul consumatorului de a fi informat cu privire la calitatea produselor. În plus, e o măsură lipsită de eficienţă, mai ales pentru România, care are una dintre cele mai întinse graniţe externe ale UE şi este, astfel, foarte vulnerabilă la contrabandă şi contrafaceri.

Oficialul JTI a adăugat că interzicerea expunerii produselor în magazine ar încălca tratate internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului: articolul 20 TRIPS, care prevede că "utilizarea unei mărci comerciale în procesul de comercializare nu va fi blocată în mod nejustificat prin cerinţe speciale (...)", precum şi articolul 2.2 TBT, conform căruia "reglementările tehnice nu vor restricţiona comercializarea mai mult decât este necesar".

Domnia sa a "Traversăm o perioadă în care referinţele se schimbă, iar fundamentele se uită. Şi mă refer aici la drepturile şi libertăţile fundamentale. În afara propunerii în sine, sunt îngrijorătoare şi declaraţiile celor care susţin acest proiect de lege. Unul dintre iniţiatori susţine că, doar «de dragul pluralismului de idei», industria nu trebuie consultată la redactarea acestui proiect. Eu cred cu tărie că pluralismul de idei stă la baza societăţii democratice. Atâta timp cât suntem o industrie legală, avem dreptul de a ne exprima, de a ne întâlni cu autorităţile şi de a ne opune atunci când considerăm că restricţiile au întrecut măsura. Sunt principii la care nu renunţă nici Uniunea Europeană, unde sunt înregistrate cele mai multe restricţii în domeniul tutunului, dar unde se fumea-ză cel mai mult din lume (29%)".

Organizaţiile neguvernamentale şi de sănătate publică subliniază, din ce în ce mai des, asemănările dintre tutun, alcool şi produse alimentare, cerând reglementări similare pentru a reduce consumul, evidenţiază Gilda Lazăr, a dăugând: "Planul OMS pentru prevenţia şi controlul bolilor netransmisibile între 2013 şi 2020 menţionează consumul de tutun, lipsa activităţii fizice, dieta nesănătoasă şi abuzul de alcool, ca fiind cauzele principale ale dezvoltării acestor boli. Se previzionează în viitorul deloc îndepărtat o lume fără branduri, în care statul sau alte organisme suprastatale decid ce e mai bine, în care omul e pus la zid în funcţie de obiceiurile sale de viaţă şi consum. Este identificat un nou inamic public al unei vieţi idilice, pure şi lipsite de griji - corporaţiile. Un fals conflict, care determină antagonizarea unor întregi categorii de oameni, sectoare economice, pături sociale. Ce va urma? Singura modalitate prin care companiile îşi vor putea diferenţia produsele va fi preţul. Garanţia calităţii, conferită de mărci, va dispărea, produsele interzise vor fi disponibile pe piaţa neagră, iar societatea va fi cuprinsă, ca în perioada prohibiţiei din SUA, de corupţie generalizată. La nivel global, produsele vor deveni mărfuri, fără amprenta vreunui brand, iar câteva mari concerne sau statul vor deţine monopolul. Un singur producător de pâine, care s-ar putea cumpăra pe cartelă, dat fiind că îngraşă. Un singur producător de mezeluri şi carne roşie, tot pe cartelă, pentru că sunt cancerigene. Oricum, sunt voci care spun că planeta va putea fi salvată - şi implicit omenirea -, dacă vom consuma mai puţin. Soluţii distructive, care nu propun nimic în locul lăsat gol de economiile prospere. Până atunci însă, nu vom înceta să tragem semnale de alarmă şi să apărăm principiile statului de drept şi ale democraţiei: proprietatea în toate formele ei, inclusiv cea intelectuală, dialogul cons-tructiv al sectorului privat cu administraţia publică, dreptul de a alege, în deplină cunoştinţă de cauză".

Emanuel Ungureanu, iniţiatorul proiectului de lege, a spus, recent, că proiectul de lege nu interzice fumatul şi nici vânzarea ţigărilor în supermarketuri, ci doar expunerea lor la vedere în magazine, adăugând că scopul principal este combaterea promovării intense a produselor din tutun, în special a celor de "nouă generaţie", nu doar a ţigărilor clasice, care riscă să "prindă" foarte bine la tineri şi adolescenţi.