Global Entrepreneurship Monitor (GEM) - Raport de ţară privind antreprenoriatul, ediţia 2022-2023

Antreprenorii din ţară percep în mod corect oportunităţile de business din piaţă dar se tem de eşec şi văd accesul dificil la finanţare. Acestea sunt două dintre principalele concluzii incluse în Raportul de ţară privind antreprenoriatul - cercetare realizată de echipa de cercetători ai UBB-FSEGA, în cadrul proiectului internaţional Global Entrepreneurship Monitor (GEM).

"Global Entrepreneurship Monitor (GEM) este un proiect global care oferă o analiză cuprinzătoare a mediului antreprenorial din întreaga lume, concentrându-se pe provocările şi oportunităţile unice cu care se confruntă fiecare ţară membră a acestui proiect în dezvoltarea unui mediu antreprenorial competitiv. România s-a alăturat din nou proiectului în urmă cu doi ani, iar cercetarea anuală realizată de echipa Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin expertiza facultăţii de profil - FSEGA, aduce date extrem de relevante, mai ales în contextul în care, într-o lume aflată într-o continuă transformare, iniţiativa antreprenorială nu mai este doar o opţiune, ci un factor indispensabil al dezvoltării economice şi sociale.

Politicienii noştri trebuie să înţeleagă bine antreprenoriatul atunci când se angajează în politici publice, astfel încât acestea să fie bazate pe dovezi. Mă bucur că cel puţin doi politicieni vizibili - domnii Emil Boc şi Ilie Bolojan - se exprimă sistematic pentru antreprenoriat, lucru care nu mă miră uitându-mă la realizările lor în oraşele/judeţele în care sunt implicaţi. Dar când vorbim de universităţi trebuie să fim atenţi şi sper să implementăm lucrurile adecvat, după setul de practici internaţionale. Universitatea Harvard spre exemplu, nu este o universitate antreprenorială, ci una de cercetare avansată şi educaţiei, cu componente antreprenoriale. Urmând astfel de practici internaţionale, UBB este o universitate de cercetare avansată şi educaţiei, cu componente antreprenoriale importante: curs transversal de antreprenoriat pentru toţi studenţii/angajaţii, incubator de afaceri pentru studenţi/angajaţi, societăţi antreprenoriale studenţeşti, oficii de

antreprenoriat şi transfer tehnologic şi de cunoaştere etc. În acest fel unii absolvenţi pot fi antreprenori, adesea cu inovaţii disruptive, nu doar incrementale, alţii foarte buni angajaţi, capabili, să lucreze flexibil în domenii/ocupaţii diverse, dincolo de specializările iniţiale (cu eventuale cursuri minimale de reconversie profesională), iar alţii, prin cercetările avansate care nu au imediat aplicaţii practice, vor putea schimba paradigme în viitor şi aduce noi pieţe. Altfel, dacă sunt legaţi limitativ şi birocratic de piaţa muncii existentă la un moment, vor avea angajabilitate mare pe termen scurt, dar şomeri pe terme mediu-lung, iar dacă forţăm modele antreprenoriale în universităţi, fără cercetare avansată exploratorie, inovaţiile potenţiale vor fi mai ales incrementale, nu disruptive! Aşadar, lucrurile trebuie făcute adecvat, după bunele practici internaţionale, iar acest raport de ţară sper să ajute în acest sens." declară prof.univ.dr. psih. Daniel David, Rectorul UBB Cluj.

Raportul de ţară 2022-2023 realizat de către echipa GEM România arată starea actuală a antreprenoriatului la nivel naţional. "În plus, raportul identifică principalele domenii de oportunitate care ar putea cataliza succesul antreprenorial în România", explică conf. univ. dr. Tunde Petra Szabo, coordonatorul echipei de cercetători ai FSEGA.

Comparativ cu ţările din Europa de Est, în ţara noastră, potenţialul antreprenorial este competitiv. 63,75% dintre antreprenori văd condiţii favorabile pentru demararea de afaceri în următoarele şase luni, iar 62,68% declară că au abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru lansarea unei afaceri. În ciuda acestor puncte forte, există şi bariere, cum ar fi teama de eşec, care afectează 58,05% din populaţia adultă, o cifră relativ ridicată în comparaţie cu alte ţări din Europa de Est. Ţara noastră ocupă locul al cincilea la nivel mondial în ceea ce priveşte acest indicator, ceea ce demonstrează că factorii culturali şi economici creează un mediu în care costurile eşecului sunt percepute ca fiind prohibitiv de ridicate, arată raportul GEM România.

Autoevaluarea pozitivă a potenţialului antreprenorial reflectă iniţiativele educaţionale naţionale, precum şi nivelul relativ ridicat al cunoştinţelor fundamentale şi practice legate de afaceri. În plus, rata scăzută de întrerupere a activităţii (1,05%), una dintre cele mai scăzute din Europa de Est, evidenţiază şi mai mult rezilienţa antreprenorilor din ţară, se arată în raport.

Cea mai mare oportunitate pentru antreprenorii noştri constă în transformarea digitală, în special în urma pandemiei COVID-19. Trecerea la modele de afaceri digitale prezintă un potenţial vast pentru inovare şi extinderea pieţei. Pandemia a stimulat adoptarea tehnologiilor digitale, 19,88% dintre antreprenorii aflaţi la început de drum raportând utilizarea tehnologiilor digitale ca parte a strategiilor lor de afaceri.

Această tendinţă evidenţiază o oportunitate la nivel de ţară de a valorifica transformarea digitală pentru a spori productivitatea şi a extinde aria de acoperire globală.

Peste 63% dintre noi considerăm că există condiţii favorabile pentru a începe o afacere în zona în care locuim.

Conform raportului, rata activităţii antreprenoriale în fază incipientă (TEA) , la nivel naţional, se situează la 8,25%, uşor sub media de 12,94% pentru ţările participante la GEM Global. Această cifră sugerează un nivel moderat de implicare în activităţi de afaceri noi în raport cu ţările similare din lume. Rata proprietarilor de companii stabilite (EBO) este mai mare, de 8,6%, indicând o comunitate antreprenorială stabilă, dar prudentă, în care mai puţini antreprenori lansează noi companii. Condiţiile economice, atitudinile culturale faţă de risc şi un mediu economic în general prudent sunt factori importanţi care modelează contextul antreprenorial din ţară.

Cifrele arată că 46,20% din populaţia cu vârstă cuprinsă între 18 şi 64 de ani cunoaşte pe cineva care a demarat o afacere în ultimii doi ani. Această rată este mai mică decât în Croaţia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, şi ne plasează pe locul 37 din 49 de ţări participante la cercetarea GEM Global în anul 2022.

Situaţia la nivel naţional este mai favorabilă în ce priveşte identificarea oportunităţilor de afaceri, ocupând locul 14. 63,75% din populaţia adultă consideră că există condiţii bune pentru a începe o afacere în zona în care trăieşte, în următoarele şase luni. Deşi această rată este mai mică decât rata din Polonia (72,26%), este mai mare decât în Ungaria (27,23%) şi Slovacia (29,37%) şi similară cu cea din Croaţia (60,02%).

Majoritatea antreprenorilor de la noi sunt bărbaţi, activează în servicii de consum şi au venituri peste medie.

În ceea ce priveşte profilul antreprenorilor, întreprinzătorii potenţiali au vârste cuprinse între 35-44 de ani (29,5%), au studii superioare (56,4%), sunt bărbaţi (68,4%) şi venitul gospodăriei este mediu (46,8%). Cea mai mare pondere a întreprinzătorilor în stadiu incipient are vârsta cuprinsă între 35-44 de ani (29,6%), are studii postliceale (47,2%) sau superioare (47,2%), sunt bărbaţi (60,6%) şi au venituri peste medie (50%). Întreprinzătorii consacraţi au cea mai mare parte vârstă cuprinsă între 35-44 ani (32,1%), au studii superioare (58,8%), sunt bărbaţi (59%) şi au venit peste medie (50%).

"Sondajele din ultimii ani arată că rolul femeilor în antreprenoriat devine din ce în ce mai important. GEM Global (2023) subliniază faptul că tot mai multe femei aleg această carieră, fiind categoria de antreprenori cu cea mai rapidă creştere. În România însă, nu observăm aceste tendinţe, toate categoriile antreprenoriale fiind dominate de bărbaţi, iar diferenţa de gen este semnificativă. În plus, diferenţa de gen a crescut semnificativ în comparaţie cu perioada anterioară", adaugă conf. univ. dr. Tunde Petra Szabo.

Potrivit rezultatelor GEM, 51,5% dintre întreprinzătorii în stadiu incipient din ţara noastră operează în servicii de consum, 21,2% în servicii de afaceri, 21% în industria prelucrătoare, iar 6,3% în industria extractivă.

Întreprinzătorii consacraţi, la rândul lor, activează în proporţie de 30,4% în servicii de consum, 24,5% în servicii de afaceri, 35,4% în industria prelucrătoare, şi, 9,7% în industria extractivă.

Ţara noastră ocupă locul 36 din 51 de economii participante la GEM Global, conform Indicelui naţional al mediului antreprenorial, cu un scor de 4,2 de puncte. În cazul majorităţii condiţiilor-cadru, ne situăm aproape de media ţărilor cu venituri medii. Cea mai mare diferenţă se înregistrează în ceea ce priveşte sprijinului pentru obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, normele sociale şi culturale, respectiv programele guvernamentale pentru antreprenoriat, unde suntem cu mult sub media economiilor cu venituri medii.

"Guvernul are potenţialul de a deveni un catalizator esenţial pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, dar acest rol necesită o viziune strategică şi un angajament susţinut. Accesul la finanţare, de exemplu, poate fi facilitat prin politici şi programe care să răspundă nevoilor specifice ale antreprenorilor, eliminând barierele care frânează inovaţia şi creşterea economică. Mai mult decât atât, un alt pilon fundamental este educaţia antreprenorială. În România, aceasta

continuă să obţină rezultate modeste, reflectând o nevoie urgentă de reformă. Integrarea unui curriculum axat pe antreprenoriat în şcoli - cu metode moderne şi studii de caz relevante - poate

genera un impact profund, stimulând o cultură a inovaţiei şi a iniţiativei încă din fazele de început ale educaţiei tinerilor. De altfel, această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenţii, atât în termeni de costuri, cât şi de rezultate pe termen lung. Cu un angajament ferm din partea autorităţilor şi o colaborare strânsă cu sectorul educaţional, putem contura o viziune în care antreprenoriatul devine motorul unei economii reziliente şi sustenabile. Rezultatele? O economie mai dinamică şi o societate mai pregătită să facă faţă provocărilor viitorului." adaugă conf.univ.dr. Răzvan V. Mustaţă, Decanul UBB-FSEGA

În opinia experţilor din România care au participat la analiza GEM Global, este necesar să se dezvolte politici antreprenoriale pe termen lung, mai degrabă decât măsuri rapide, pe termen scurt, deoarece schimbările, în special la nivel instituţional, se produc treptat.