"Gradul scăzut de bancarizare - paradoxal, în condiţiile unei competiţii acerbe"

Reporter: Cum aţi caracteriza primele luni ale acestui an, din punct de vedere al evoluţiei creditării ipotecare, la nivelul pieţei bancare din ţara noastră şi al Bancpost?

Ana Popescu: La nivelul sistemului bancar românesc, primul trimestru al acestui an a marcat o creştere de câteva procente a volumului de credite ipotecare acordate, faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţia Bancpost încadrându-se în aceeaşi tendinţă de creştere.

Reporter: În ce măsură a contribuit acest segment la rezultatele obţinute de Bancpost în activitatea de creditare a persoanelor fizice, în prima parte a lui 2014?

Ana Popescu: Întreg portofoliul de credite pentru persoane fizice al băncii noastre a înregistrat o creştere mai mult decât semnificativă în trimestrul întâi al acestui an, comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, iar creditele ipotecare au contribuit şi ele la această evoluţie pozitivă.

Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru acest an, pentru activitatea de creditare ipotecară?

Ana Popescu: În ceea ce priveşte prognoza noastră pentru anul în curs, ne aşteptăm la un trend ascendent consolidat, principalele argumente pentru această apreciere fiind datele aferente primului trimestru, creşterea salariului mediu, precum şi scăderea constantă a indicatorului ROBOR, scădere ce se încadrează într-un set mai amplu de măsuri adoptate de BNR pentru impulsionarea creditării responsabile.

Reporter: Cum estimaţi că va influenţa contractarea de credite pentru achiziţia de locuinţe transformarea programului "Prima Casă" în "Noua Casă"?

Ana Popescu: Având în vedere faptul că din ce în ce mai multe bănci se află în relaţii strânse cu dezvoltatorii imobiliari, iar tot mai mulţi clienţi se orientează către achiziţionarea de imobile noi, în special cei tineri, care reprezentau, de fapt, principalii beneficiari ai programului "Prima Casă", considerăm că această schimbare legislativă nu ar trebui să aibă vreun impact negativ asupra cererii de credite ipotecare.

Reporter: Ce efecte vă aşteptaţi să aibă implementarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare asupra creditării în scop locativ?

Ana Popescu: Emiterea de obligaţiuni ipotecare presupune un impact cât se poate de benefic asupra situaţiei financiare a oricărei bănci, deoarece ar permite instituţiilor de credit diversificarea resurselor folosite pentru creditarea ipotecară şi atragerea acestora la un cost mai scăzut decât prin alte instrumente, rezultatul final fiind o posibilă diminuare a costurilor creditelor ipotecare pentru clienţi. Într-un cadru mai larg, constituirea unei pieţe solide a obligaţiunilor ipotecare are toate şansele să conducă la creşterea volumelor împrumuturilor cu ipotecă, cu un impact la nivel macro-economic pozitiv, prin stimularea investiţiilor private în dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale.

Reporter: Intenţionaţi să lansaţi produse noi pentru stimularea creditării ipotecare, în acest an?

Ana Popescu: În vederea susţinerii vânzărilor de credite ipotecare, principalele direcţii spre care ne-am orientat sunt reprezentate de parteneriatul strategic cu diverşi dezvoltatori imobiliari şi de exploatarea oportunităţilor oferite de piaţa creditului de construcţie imobile.

Urmărim, pentru acest an, consolidarea relaţiilor cu dezvoltatorii imobiliari, prin oferirea unui flux simplificat şi rapid de aprobare/acordare a creditelor, servicii personalizate şi dedicate fiecărui dezvoltator, precum şi costuri diminuate pentru împrumuturile cu ipotecă destinate achiziţionării de imobile de la partenerii noştri.

Reporter: Potrivit unor opinii, sectorul bancar din ţara noastră nu este suficient de creativ. Ce părere aveţi despre această afirmaţie?

Ana Popescu: Dimpotrivă, consider că sectorul bancar românesc s-a dezvoltat substanţial începând cu anul 2002, iar printre factorii principali care au stat la baza acestei evoluţii putem enumera diversificarea produselor şi serviciilor bancare oferite, ataşarea de componente conexe unor produse clasice, prin încheierea de parteneriate atât cu instituţii financiare, cât şi cu instituţii non-financiare, precum şi numeroasele campanii de marketing Above the Line - ATL (n.r. campanii de marketing având, drept ţintă, un public larg, ex. campanii de promovare în mass-media) şi Below the Line - BTL (n.r. campanii de marketing care se adresează unor segmente de nişă şi sunt realizate într-o manieră mai puţin convenţională, ex. telemarketing, email marketing), din ce în ce mai inovative.

Probabil ca principala problemă de ordin comercial a sistemului nostru bancar este reprezentată de paradoxul unui grad de intermediere bancară considerabil sub media europeană, în condiţiile unei competiţii acerbe, iar acest paradox îşi găseşte explicaţia în faptul că băncile exploatează un număr restrâns de segmente de clienţi - în cea mai mare parte a lor, segmente urbane tradiţionale din oraşe mari.

Dificultatea cu care se confruntă băncile în a ţinti segmentele de clienţi din oraşe mici, precum şi din mediul rural rezidă, în principal, în problema găsirii unor venituri legitime şi eligibile, astfel încât instituţiile de credit să poată veni cu propunerile de finanţare adecvate.

Reporter: Vă mulţumesc!