Grecia a cerut amânarea plăţilor către FMI până la sfârşitul lunii

Actualizare 21:35

Guvernul Greciei a cerut în mod oficial, în această seară, Fondului Monetar Internaţional (FMI) amânarea până la sfârşitul lunii iunie a ratelor care au scadenţa luna aceasta, anunţă surse guvernamentale elene citate de AFP.

"Am exploatat o posibilitate prevăzută în contractul cu FMI, iar în acest fel vom avea şi timp pentru negocieri", a explicat un oficial guvernamental grec.

FMI a confirmat, pe Twitter, solicitarea din partea Greciei, precizând că s-a stabilit termenul de 30 iunie pentru plata sumei de 1,6 miliarde de euro.

Grecia mai are încă trei rate de achitat către FMI în iunie, în total de 1,23 miliarde de euro.

Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

(A.C.)

---------

Actualizare 19:27 Surse: Creditorii cer tăieri de pensii şi de subvenţii, vânzarea OTE şi a porturilor Pireu şi Salonic

FMI şi UE au cerut Greciei să vândă active de stat, să taie pensiile şi să reformeze piaţa muncii, au declarat, pentru Reuters, două surse familiare cu planul, solicitările depăşind "linia roşie" pe care a stabilit-o până acum executivul elen.

Dacă Grecia acceptă planul, creditorii săi vor debloca 10,9 mld euro, fonduri de bail-out pentru bănci nefolosite ce au fost returnate Fondului european de Stabilitate Financiară.

Această finanţare ar permite Greciei să-şi achite obligaţiile financiare în iulie şi august, au spus sursele citate.

Într-o propunere de cinci pagini înaintată premierului elen Alexis Tsipras, în Bruxelles ieri, creditorii UE şi FMI au cerut Atenei reducerea cheltuielilor cu pensiile cu 1% din PIB.

De asemenea, au cerut Greciei să strângă 1,8 miliarde euro (1% din PIB) prin majorarea TVA la 11% pentru produse precum medicamentele şi la 23 de puncte procentuale pentru electricitate şi alte bunuri, au spus sursele citate de Reuters.

Creditorii internaţionali vor ca Atena să renunţe la o facilitate pentru pensionarii cu venituri mici, denumită EKAS, pentru a economisi 800 de milioane de euro până în 2016, o măsură ce ar încalcă promisiunea făcută de Tsipras de a evita noi tăieri de pensii.

Propunerea prezentată include şi o majorare a contribuţiilor pentru sănătate şi o tăiere a subvenţiilor pentru combustibili.

Creditorii i-au cerut lui Tsipras şi să nu ia vreo măsură unilaterală de restaurare a drepturilor colective prin creşterea salariului minim la nivelul de dinaintea crizei, lucru pe care premierul grec l-a promis înainte să vină la putere în ianuarie.

Atenei i se solicită şi să se angajeze să privatizeze operatorul de reţea electrică ADMIE, porturile Pireu şi Salonic, fostul complex Aeroportuar Hellenikon, rafinăria Hellenic Petroleum şi operatorul telecom naţional OTE.

Partidul Syriza al premierului Tsipras s-a opus constant vânzării unor dintre activele menţionate, precum ADMIE şi Hellenicon.

(Alexandru Costea)

-------------

Autorităţile elene propun, în planul de reformă înaintat creditorilor Greciei, o ţintă de excedent bugetar primar de 0,8% din PIB pentru anul curent, respectiv de 1,5% în 2016, cu mult sub obiectivele stabilite în programul de salvare elaborat de guvernele precedente, spun surse apropiate situaţiei, citate de Reuters. Sursele menţionează că propunerile creditorilor în acest sens sunt: 1% din PIB în 2015 şi 2% în 2016.

Conform surselor, într-un document de 47 de pagini înaintat creditorilor (UE şi FMI), Atena mai promite să reducă pensionările anticipate - ca parte a planului de reformă a pensiilor, respectiv să impună un nou sistem al TVA, respectiv cote de 6,11 şi 23%.

Amintim că Atena şi creditorii săi internaţionali au pus la punct două programe separate de reforme, părţile având la dispoziţie numai câteva zile ca să ajungă la un consens.

Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat, ieri, că propunerile de reforme elaborate de creditorii Atenei în vederea deblocării ajutorului vital pentru economia greacă nu pot fi asimilate unei negocieri.

"Nu există o negociere", a declarat oficialul olandez la Paris, în cadrul unei reuniuni a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Acesta a adăugat: "Alexis Tsipras şi Cabinetul său trebuie să înţeleagă asta: respectăm faptul că există un nou guvern, dar grecii trebuie, la rândul lor, să respecte faptul că ţara lor a încheiat anumite acorduri cu UE, care trebuie să fie respectate".

Programată iniţial pentru ieri seară, o teleconferinţă a viceminiştrilor de finanţe din zona euro pe marginea programului pentru Grecia a fost amânată pentru astăzi, potrivit surselor citate de presa străină. Ieri seară urma să aibă loc o primă confruntare a propunerilor creditorilor şi ale Atenei, în cadrul unei întrevederi dintre premierul grec Alexis Tsipras şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Statul elen trebuie să obţină aprobarea creditorilor pentru reformele bugetare ca să poată accesa ultima tranşă, de 7,2 miliarde de euro, din ajutorul de 240 de miliarde de euro obţinut de la UE şi FMI în 2010.

• Băncile din Grecia pot accesa 80,7 miliarde euro prin programul ELA

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat, zilele trecute, plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni. Acum, băncile din Grecia pot accesa fonduri totale de 80,7 miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât banca centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.

BCE a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare.