Grecia a ieşit din bailout şi se îndreaptă către întuneric

Viitorul este luminos pentru Grecia, conform declaraţiilor pline de entuziasm ale autorităţilor de la Atena şi de la Bruxelles, după ieşirea ţării din ultimul program de asistenţă financiară.

Din păcate, lumina nu mai este văzută de o parte tot mai mare a populaţiei, care este deconectată într-un ritm tot mai alert de la reţeaua electrică din cauza restanţelor la plata facturilor.

O ştire recentă de pe blogul Keep Talking Greece (KTG) arată că numărul celor deconectaţi, atât gospodării, cât şi firme, a crescut cu 313% în ultimii trei ani, conform datelor de la Autoritatea de Reglementare a Energiei.

Cele mai multe "victime" le-a făcut chiar compania publică de furnizare a energiei electrice, în condiţiile în care numărul clienţilor deconectaţi a cres­cut până la aproape 233 de mii în acest an, de la circa 56 de mii în 2015.

De asemenea, numărul gospodăriilor care beneficiază de tarife sociale a crescut în această perioadă cu aproape 14%, până la 693.487, după cum scrie cotidianul Te Nea, pe fondul unei creşteri de peste două ori a valorii facturilor restante din 2012 până în 2018, până la 2,8 miliarde de euro.

Intrarea în "epoca întunericului" nu reprezintă singura "bucurie" care li se pregăteşte grecilor. În acordurile cu creditorii internaţionali, care trebuie respectate în continuare, guvernul de la Atena a promis că va stabiliza finanţele publice şi prin aplicarea unei noi reduceri a pensiilor de la începutul anului viitor.

La mijlocul lunii mai 2018, cotidianul Kathimerini scria că "tăierea pensiilor din 2019 este certă", după o perioadă în care autorităţile guvernamentale au dat de înţeles cetăţenilor că reducerea ar putea să nu mai fie aplicată, pe fondul unei "performanţe" bugetare peste aşteptări.

De reducerea de până la 18% a pensiilor se vor "bucura" persoanele care au ieşit la pensie înainte de luna mai 2016, iar de la începutul anului 2020 guvernul va reduce şi pragul de la care veniturile sunt scutite de impozitare.

În ciuda afirmaţiilor categorice ale reprezentanţilor guvernului, problema reducerii pensiilor de anul viitor tot nu s-a rezolvat. Cu două luni în urmă, autorităţile de la Atena încă susţineau că reducerea pensiilor nu este necesară, deşi Fondul Monetar Internaţional şi membrii Eurogrupului insistă că măsura este absolut necesară.

KTG mai scrie că pensiile vor fi printre subiectele abordate de reprezentanţii creditorilor europeni la întâlnirea din această lună de la Atena cu autorităţile guvernamentale, iar decizia finală va fi luată, probabil, la una dintre reuniunile Eurogrupului din ultimele luni ale anului.

De ce este problema pensiilor deosebit de sensibilă? Deoarece sistemul nu este sustenabil, nici măcar în urma reducerilor anunţate.

În ultimul raport privind adecvarea sistemelor de pensii din UE, publicat în aprilie 2018 pe site-ul Comisiei Europene, se arată că "principalul motiv de îngrijorare pentru sistemul de pensii din Grecia rămâne sustenabilitatea sa, având în vedere că aici se înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de îmbătrânire a populaţiei din UE, pe fondul unei rate foarte ridicate a şomajului".

După ce desfiinţează pur şi simplu "analiza" sistemului de pensii din Grecia realizată de tehnocraţii de la Bruxelles, despre care spune că sunt "complet rupţi de realitate", autorul blogului KTG a răsuflat, totuşi, uşurat şi s-a declarat bucuros că "UE nu a mers până la a propune lichidarea celor de peste 80 de ani".

Într-un interviu recent acordat postului public de televiziune din Olanda, fostul preşedinte al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a declarat că "Grecia nu este o poveste de succes", în condiţiile în care "cerinţele impuse au fost prea dure", pe fondul unei "crize care a fost prea mare".

Se pare că oficialii europeni nu pot spune lucrurilor pe nume decât după ce sunt "eliberaţi" de sub povara funcţiilor.

Dijsselbloem a mai recunoscut că s-au făcut multe greşeli în abordarea crizei din Grecia, de data aceasta într-un interviu acordat cotidianului Te Nea, iar aroganţa sa a fost etalată în faţa telespectatorilor olandezi când a declarat că "Grecia ar fi trebuit să fie recunoscătoare pentru ajutorul primit şi să-şi ţină gura".

Fostul preşedinte al Eurogrupului a "uitat" să spună că primii beneficiari ai programelor de salvare au fost, de fapt, marile bănci europene, în special din Germania şi Franţa, şi că expunerile private faţă de Grecia au fost "socializate", astfel încât toţi europenii să poată fi mândri că au dat dovadă de solidaritate.

Oficial, Grecia a lăsat în urmă programele de asistenţă financiară, însă urmează un drum lung prin întuneric şi nimeni nu ştie când va apărea luminiţa de la capătul tunelului sau dacă aceasta va mai fi văzută vreodată.