English
Actualizare 20:51
Grecia a avertizat creditorii internaţionali că, în lipsa unui acord rapid, nu va plăti rata de 300 de milioane de euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), scadentă vineri, în contextul în care premierul Alexis Tsipras se va deplasa în această seară la Bruxelles, potrivit Wall Street Journal.
Creditorii internaţionali au semnalat astăzi că sunt dispuşi la compromisuri în negocierile cu Guvernul de la Atena, în scopul evitării intrării Greciei în incapacitate de plăţi.
Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, se va deplasa în această seară la Bruxelles, unde va avea discuţii cu oficiali ai Uniunii Europene.
Grecia trebuie să plătească o rată de 300 de milioane de euro către FMI până vineri, dar un reprezentant al Syriza, principalul partid de guvernământ din Grecia, a declarat că banii nu vor fi viraţi dacă nu se va ajunge rapid la un acord cu creditorii internaţionali.
(Alexandru Costea)
----------
Actualizare 09:08 BCE a majorat la 80,7 miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinată băncilor elene
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 500 de milioane de euro, transmite site-ul ekathimerini.com.
Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 80,7 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.
Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), ieşirile din depozite au depăşit săptămâna trecută un miliard de euro, iar de la începutul anului persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
(Elena Deacu)
---
Guvernul Greciei le-a trimis, luni noaptea, creditorilor internaţionali un plan complet de reforme, potrivit declaraţiilor făcute ieri de premierul elen Alexis Tsipras, care le cere liderilor europeni să accepte "propunerile realiste" pentru ca acordul de finanţare să poată fi realizat.
Tsipras a afirmat: "Am prezentat un plan realist pentru ca Grecia să iasă din criză. Este un plan realist, a cărui acceptare de către instituţii, creditori şi partenerii europeni va marca sfârşitul scenariului dezacordurilor din Europa".
Grecia mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro din programul de 240 de miliarde de euro pe care l-a obţinut în 2010 de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Deblocarea banilor este condiţionată de creditori de un plan de reforme. Grecia are de plătit, luna aceasta, datorii de 1,6 miliarde de euro către FMI.
Tsipras a adăugat că Atena nu aşteaptă o propunere din partea creditorilor, ci Grecia propune un plan. "Este clar, acum, că decizia de a se adapta la realitate revine conducerii politice a Europei", a subliniat oficialul elen.
Declaraţiile lui Tsipras au venit după ce, luni seara, cancelarul german Angela Merkel a găzduit, la Berlin, o reuniune de urgenţă la care au participat preşedintele BCE, Mario Draghi, directorul FMI, Christine Lagarde, preşedintele francez Francois Hollande şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, a declarat că discuţiile dintre Grecia şi creditori progresează în mod real, au început să dea rezultate, însă mai sunt necesare eforturi de ambele părţi pentru încheierea unui acord.
Menţionăm că, ieri, un oficial guvernamental elen a declarat că Grecia va face plata de 300 de milioane de euro către FMI, scadentă vineri, dacă va ajunge până atunci la un acord cu creditorii, chiar dacă banii nu vor fi vărsaţi la timp. Plata din 5 iunie este prima din cele patru scadente în această lună.
"Dacă vom considera că s-a ajuns la un acord, atunci vom face plata pe 5 iunie", a spus oficialul citat.
• Guvernatorul Băncii Greciei, optimist că ţara sa va rămâne în zona euro
Băncile elene rămân solvabile, a afirmat, ieri, Daniele Nouy, preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere (SSM) din cadrul BCE. Întrebată, la o conferinţă a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), dacă băncile elene sunt bine capitalizate, Daniele Nouy a răspuns: "Sunt solvabile".
Amintim că, din cauza temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro, persoanele fizice şi juridice şi-au retras banii din băncile elene, iar în februarie a fost înregistrat, în ţară, cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005.
Guvernatorul băncii centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a declarat, ieri, că este "foarte optimist" că ţara sa va rămâne în zona euro.
"Nimeni nu are mandat să scoată ţara din zona euro (...), astfel că sunt foarte optimist că o ieşire a Greciei din uniunea monetară nu va avea loc", a afirmat Stournaras, care este şi membru în consiliul guvernatorilor BCE. Acesta a adăugat că sondajele de opinie recente arată că 80% dintre greci vor să rămână în zona euro, iar 65% sunt dispuşi să facă sacrificii suplimentare pentru ca ţara să nu iasă din blocul monetar.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Santaj ordina, cartofori conducatori...
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 03.06.2015, 12:33)
Deci, pentru cine nu stie, dl.Varoufakis si dl.Tsipras sunt niste cartofori ordinari, nesimtiti, reprezentand o comunitate minora de extremisti pioni ai unor oameni de afaceri la fel de extremisti dar la fel de corupti ca socialistii de dinainte. De ce sunt cartofori? Pentru cine cunoaste economie si finante, ei santajeaza acum Europa cu niste potentiale pericole pe care le-ar induce iesirea Greciei din UE si trecerea la drahma, din punct de vedere al sistemului bancar, al influentarii societatilor care acum incearca sa se adapteze libertatii de comunicare, de orice fel. Dar sunt niste cartofori blazati si vor fi sacrificati. Chiar daca vor produce distrugeri mari restului tarilor Comunitatii Europene, ele vor supravietui. Nu mor caii cand vor grecii. Distrugerile sunt clare, in special datorita faptului ca cei 44 de miliarde de euro transferati in ultimul an din Grecia se regasesc in bancile europene, si vor produce o unda de soc in toate celelalte sfere economice. Grecii ramasi vor avea resursele confiscate. Inflatia va fi galopanta in Grecia. Miscarile sociale vor fi cutremuratoare. Vor influenta pe toti anarhistii europeni, care nu vor mai tine cont de ideea de pace comunitara, de libertate a granitelor, ci-si vor manifesta frustrarile si interesele personale manipuland populatia care acum sufera, acea minoritate de somaj frustrata, care poate nu va mai avea rabdare sa se reia ciclul de dezvoltare economic, pur si simplu pentru ca totul se intampla cu o viteza mai mare. Nu uitati ca oamenii platesc un salariu intreg pentru a avea un device, un echipament electronic pe care-l folosesc de fapt la 3% din capacitate, insa este la moda. Tinerii fac asta, cu banii parintilor. Parintii fac asta, pentru a se simti tineri. Dependenta de internet, de jocuri, dorinta de a uita de probleme, duce la o pasivitate sociala mare. Deci, o majoritate va fi pasiva, o minoritate suferinda va fi activa. Cu asta ne ameninta conducatorii greci, pe toti, nu numai pe imbogatitii bancheri. Problema este ca SUA si-a revenit oarecum, celelalte tari se dezvolta inca, in timp ce grecii se afunda in trecut, in minciuna si evaziune fiscala. Ei au luat banii nostri, ai membrilor Comisiei Europene, i-au cheltuit pe pensii, i-au tras deoparte pentru buzunarele anumitor familii grecesti bogate, si nu-i vor mai plati inapoi. Vor creea o gaura in bugetul CE, Bancii Centrale Europene, al FMI, vor atrage neincrederea permanenta a celorlalte tari una fata de alta. Neincrederea va creste si va exista 2-3 ani. Cu asta se lauda grecii conducatori acum, cu acest santaj ordinar. Dar vor pierde. Pentru ca UE vrea pace si nu razboi, nu vor renunta acum la ce-au castigat in ultimii 15 ani. Cred asta, chiar daca am fost la un moment dat eurosceptic. Inteleg acum ce inseamna sa fii liber in Europa, sa poti traversa granitele, sa poti plati cu aceeasi moneda, sa poti lucra in strainatate chiar daca nu stii limba respectiva, sa poti avea acelasi etalon de preturi, sa poti analiza eficienta administratorilor publici avand alternativele la vedere si la indemana. Si numai pentru asta si ma bucur de apartenenta la UE. Si grecii acestia vor sa-si bata joc de noi? Eu nu cred ca toti grecii vor asta, ci numai niste minoritari frustrati, lipsiti ei insisi de realitatile europene. Va dati seama ca ei nu vor ca grecii sa aibe o minima disciplina fiscala? Ca ei nu au verificat nici macar 1% din persoanele evazioniste de pe listele lor negre? Nu arata asta ce fel de oameni sunt acesti lideri politici (pseudo-politici, de fapt)?
1.1. Toma s-a convertit (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2015, 17:53)
Era mai bine sa ramai necredincios.
Varianta pe care nu o iei in calcul este ca Uniunea Europeana se destrama oricum, cu sau fara vreun branci din Grecia.
Este o varianta mai realista si in cazul ei, ceea ce fac grecii nu este nici un santaj, ci inteligenta speculare a situatiei, profitand de ultimele oportunitati sa mai sparleasca niste bani de la prosti.