Grecia este presată de creditorii internaţionali să treacă la săptămâna de lucru de 6 zile

Creditorii europeni ai Greciei cer guvernului de la Atena să introducă săptămâna de lucru de 6 zile, în cadrul prevederilor dure ale celui de-al doilea program de salvare, informează The Guardian. Cererea este inclusă într-o scrisoare a troicii creditorilor, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, în care se insistă pe reforme radicale pe piaţa muncii, de la salarii minime la limite pentru plata orelor suplimentare şi flexibilizarea programului de lucru, care vor înrăutăţi probabil relaţiile dintre guvern şi sindicate.

După o lungă amânare provocată de lunile de blocaj politic din Grecia, troica revine la Atena în această săptămână pentru evaluarea stadiului reformelor.

Rezultatul analizei este aşteptat luna viitoare, când liderii europeni vor decide dacă Grecia va primi următoarea tranşă de ajutor, care îi va permite practic să rămână în zona euro.

Scrisoarea, trimisă săptămâna trecută miniştrilor pentru Finanţe şi Muncă, cere guvernului să prelungească săptămâna de lucru la 6 zile, în toate sectoarele economice.

Inspectorii troicii cer creşterea flexibilităţii programului de lucru, stabilirea numărului de ore zilnice de odihnă la 11, decuplarea orelor de lucru ale angajaţilor de orele de des­chidere a instituţiilor, eliminarea restricţiilor referitoare la timpul minim şi maxim dintre schimburile de dimineaţă şi de după-amiază şi dreptul la un concediu de două săptămâni consecutive indiferent de perioada din an, în sectoarele cu activităţi de sezon.

Instrucţiunile se concentrează pe reformele de pe piaţa muncii, cerând reformarea radicală a inspectoratului de muncă şi punerea acestuia sub supraveghere europeană.

Scrisoarea scoate la iveală implicarea zonei euro într-un sistem naţional şi într-o cultură a muncii considerată, în afara Greciei, ca fiind dis­funcţională.

Guvernul elen face eforturi pentru stabilirea unor măsuri de economisire a 11,6 miliarde de euro în următorii doi ani, astfel încât Grecia să poată primi luna viitoare o nouă tranşă de ajutor de 30 de miliarde de euro.

• Grecia va calcula reparaţiile de război pe care ţara le poate cere Germaniei

Ministerul de Finanţe din Grecia va calcula reparaţiile pe care ţara le poate cere Germaniei pentru distrugerile cauzate în cel de-Al Doilea Război Mondial, a declarat secretarul de stat din instituţie Christos Staikouras. Ministerul a început să strângă documente de arhivă relevante, care vor fi analizate de experţi, a spus Staikouras, într-o scrisoare transmisă ca răspuns la întrebările unui parlamentar din formaţiunea Grecii Independenţi.

"Reparaţiile din partea Germaniei sunt o problemă juridică deosebit de complexă, care trebuie studiată şi rezolvată la nivel internaţional, în conformitate cu normele internaţionale. Cazul este încă deschis şi ne rezervăm dreptul şi posibilitatea de a-l conduce către o soluţie satisfăcătoare", a afirmat Staikouras, citat de portalul elen Capital.

De la declanşarea crizei datoriilor, mai mulţi politicieni eleni au evocat, în contextul presiunilor Germaniei pentru adoptarea de măsuri de austeritate, ocupaţia nazistă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul campaniei din mai şi iunie pentru alegerile parlamentare, partidul Grecii Independenţi a cerut Germaniei plata reparaţiilor, informează Mediafax.

În ultimul deceniu, Grecia a fost nevoită să împace pretenţiile faţă de Germania privind despăgubirile de război cu relaţiile bilaterale strânse. Despăgubirile pretinse de Grecia includ şi compensaţii pentru împrumuturi pe care ţara a fost nevoită să le acorde Germaniei în timpul ocupaţiei naziste.

Curtea Constituţională a Germaniei a decis în 2006 că ţara nu trebuie să mai plătească compensaţii persoanelor care cer despăgubiri pentru perioada războiului. Germania a achitat, printr-un tratat din 1960, 115 milioane de mărci germane (74 milioane de dolari) grecilor victime ale crimelor nazismului. Suma este separată faţă de plăţile către victimele politicilor de muncă forţată ale Germaniei din perioada războiului, a declarat în 2010, un membru al executivului german.

Potrivit estimărilor unor parlamentarilor eleni, Germania a forţat guvernul Greciei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să-i acorde un împrumut, datoria fiind calculată de partea elenă la 54 miliarde de euro, fără dobânzi. Datoria este separată faţă de reparaţiile considerate necesare pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi valorilor furate în timpul ocupaţiei.

Grecia se află în recesiune de mai mulţi ani şi depinde de împrumuturi de la restul statelor din zona euro şi FMI pentru a nu intra în colaps financiar. Germania, cea mai mare economie europeană, are cea mai consistentă contribuţie dintre statele euro la cele două pachete de ajutor financiar pentru Grecia, de 110 miliarde de euro, respectiv 130 miliarde de euro.