Grija pentru popor

Nostalgia după un regim totalitar, în care un "tătuc" aflat în fruntea ţării să poarte de grijă întregului popor, încă se manifestă în ţara noastră. Ţinutul propriilor socoteli nu este o chestiune atât de simplă, aşa că scarificând unele libertăţi, dacă nu chiar pe toate, apare dorinţa de a avea pe cineva care să decidă ce, cum, când, de câte ori, unde, cu cine, de ce... şi aşa mai departe.

Când te aştepţi mai puţin, de unde te aştepţi şi mai puţin, apare şi omul politic dispus să-ţi poa­rte de grijă. Premierul Viorica Dăncilă a făcut un gest de mare generozitate pentru câteva milioane de cetăţeni, sacrificându-le îndestularea zilei de mâine pentru liniştea celei de poimâine. Nu e uşor, mai ales pentru un om politic, deşi într-un an în care nu există niciun eveniment electoral e mai uşor să faci astfel de sacrificii.

Pe foarte scurt, după cum probabil deja se ştie, săptămâna trecută, dinspre guvern a apărut informaţia că bugetarii îşi vor încasa lefurile mai devreme, ca să aibă o bucurie înainte de Paşte. Dornici să se răsfeţe la ceas de mare sărbătoare, pensionarii au crezut că intră şi ei în această categorie aşa că au început să vândă/cumpere blana - cu tot cu carcasă - mielului din saivane. Premierul a rupt vraja în Săptămâna Patimilor, explicând de ce a ţinut să-i protejeze pe pensionari de propria lăcomie: "Salariile vor intra săptămâna aceasta, înainte de Paşte, pensiile nu şi am să explic de ce. Pensiile se dau între 14 şi 27 ale lunii. Dacă le dăm acum va fi o perioadă foarte mare până când pensionarii vor lua următoarea pensie. În plus, de abia am terminat cu pensiile pe luna trecută şi este foarte greu să tipărim fluturaşii de pensie". Nu e cazul să traducem declaraţia, este clară. Desigur, plata în avans e un act de generozitate, plata la timp, o normalitate.

"Fereşte-mă stăpâne de mine însumi, că de ceilalţi pot şi singur".

Cu 36 de ani în urmă, autorităţile comuniste au aprobat un program de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei care a dus la raţionalizarea alimentelor de bază. Evident din dorinţa de a-i proteja pe cetăţeni de propria lăcomie. Aflaţi pe drumul spre edificarea societăţii comuniste, oamenii muncii consumau zilnic 3300 de calorii (teoretic, practic se găseau tot mai puţine pentru consum), astfel că partidul a decis să se facă o reducere, la 2700 - 2800 de calorii. Cu riscul de a stârni jarul de sub cenuşă vă oferim şi câteva date ştiinţifice legate de consumul anual de alimente pentru o persoană adultă de înălţime şi greutate medie în anul de graţie 1982: carne şi produse din carne: 60 - 70 kg; peşte şi produse din peşte: 8 - 10 kg; lapte şi produse din lapte: 210 -230 litri; ouă: 260 - 280 bucăţi; grăsimi (unt, margarină, ulei, untură): 16 - 18 kg; legume şi produse din legume: 170 - 180 kg; leguminoase boabe: 3 - 4 kg; fructe şi produse din fructe: 65 - 95 kg; zahăr şi produse din zahăr: 22 - 26 kg; cartofi: 70 - 90 kg; produse din cereale (făină, mălai, orez): 120 - 140 kg. Doi ani mai târziu, ştiinţa ajunge pe noi culmi, aşa că raţiile se înjumătăţesc sau chiar se reduc cu două treimi.

Din păcate, cam aşa stau lucrurile când îţi poa­rtă altul de grijă, constată că ai sucombat exact când te obişnuisei să nu mai consumi nimic.