GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI: "Nivelul investiţiilor private este unul scăzut, din cauza climatului de tărăboi general"

Nivelul investiţiilor private este unul scăzut din cauza climatului de "tărăboi general", acesta având un efect descurajant, a spus, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

Şeful Băncii Centrale a menţionat, citat de Agerpres: "Investiţiile nu stau bine, nu numai pentru că investiţiile publice nu stau bine, nu stau bine şi pentru faptul că absorbţia banilor europeni nu este cum trebuie şi pentru faptul că investiţiile private nu stau bine. Şi dacă mă stimulaţi.. Păi hai să vă spun ceva: investiţiile private nu stau bine pentru că este acest climat de, să spunem, tărăboi, în general. A fost citat domnul preşedinte cu «ţopăiala». Eu aş vrea să prind încă pe acest post şi momentul în care în ţara asta se va urmări altceva decât un scandal, aşa, aproape permanent, discuţii care descurajează investiţia. Cine poate să facă investiţia când vede că este un tărăboi general. Deci nu este legată problema investiţiilor şi nivelul încă scăzut, nesatisfăcător, ca să zic aşa, al investiţiilor faţă de potenţialul economiei şi faţă de ceea ce dorim să facem în această ţară de încasările de la buget. Nu este legată numai de asta".

Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie depăşeşte media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale, dar investiţiile trenează, a mai arătat Mugur Isărescu, precizând că fenomenul subcapitalizării firmelor din România necesită o analiză amplă şi pentru că se observă creditarea companiilor într-un ritm mai încet.

În opinia domniei sale, consumul a rămas principalul factor de creştere a economiei româneşti, iar această situaţie ar trebui să fie alta, în contextul în care investiţiile au scăzut, iar creditarea companiilor creşte sub ritmul economiei, dar pentru asta este nevoie de politici fiscale predictibile.

Mugur Isărescu a spus: "Politicile fiscale trebuie să fie mai predictibile. BNR a făcut eforturi pentru a păstra o lichiditate crescută în piaţă, în ultimii ani. În 2011-2012, era un climat de neîncredere în sistemul bancar, iar bancherii voiau fapte. Le-am dat fapte, am crescut lichiditatea cu riscurile de rigoare. Creditarea a început să crească, dobânzile s-au dus în jos".

• BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie

În prezentarea raportului asupra inflaţiei, Guvernatorul BNR a avertizat că există o presiune pe inflaţie din cauza conduitei politicii fiscale şi a celei legate de venituri, în contextul incertitudinilor referitoare la maniera de implementare a Legii-cadru privind salarizarea bugetarilor.

În plus, există riscuri legate de noile iniţiative legislative specificate în programul de guvernare vizând sfera taxării şi a impozitării, dar şi de posibila adoptare de măsuri fiscale colective pentru menţinerea deficitului bugetar în ţintele propuse, potrivit BNR.

Banca Centrală a revizuit în creştere, la 1,9% de la 1,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,2% de la 3,1% prognoza pentru finalul anului 2018, estimând un nivel de 3,5% pentru iunie 2019.

În luna mai, BNR a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat, în iunie, la 0,85%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, potrivit statisticilor oficiale.

"Presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul preţurilor de producţie, odată cu disiparea influenţei dezinflaţioniste a mediului extern. Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare o preţurilor de producţie", a spus, ieri, Mugur Isărescu.

Majorările de preţ din sectorul energiei inversează traiectoria descendentă a dinamicii anuale a preţurilor administrate, potrivit guvernatorului, care menţionează: "Se observă creşteri importante ale preţurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creşterea din iulie".

BNR mai observă o majorare a excedentului de cerere în economie şi un grad mai mare de tensiune pe piaţa muncii.