Guvernul a aprobat crearea unui Fond de rezoluţie bancară

Proiectul legislativ privind crearea unui Fond de rezoluţie bancară a fost avizat, ieri, de Guvern.

În urmă cu o lună, Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva ţării noastre pentru netranspunerea directivei care priveşte redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.

Potrivit Comisiei, în circa o lună de acum înainte, va trebui să aprobăm o lege care să prevadă reglementările UE în domeniu, altfel vom ajunge în faţa Curţii de Justiţie.

BNR a transmis Ministerului Finanţelor Publice (MFP) un text care transpune reglementările europene în domeniu, printre prevederi numărându-se şi bail-in-ul.

Referitor la această procedură, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru. Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.

Există foarte multe discuţii legate de constituţionalitatea acestei măsuri impuse de UE care se numeşte bail-in. În opinia mea, comentariile de acest gen ar trebui depăşite, întrucât, atunci când am acceptat să intrăm în UE, am acceptat şi că orice directivă europeană va fi transpusă în legislaţia naţională".

Recent, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

Domnia sa ne-a precizat: "Prin diverse mecanisme se încearcă salvarea băncilor. De exemplu, se preiau active şi pasive dintr-o bancă şi se transferă către altă bancă, autoritatea publică înfiinţează o «carcasă» goală numită bancă punte şi în acea «carcasă» se introduc activele şi pasivele bune ale unei bănci, urmând ca activele rele, împreună cu acţiunile, să intre în insolvenţă, iar licenţa bancară să fie retrasă. Banca punte va fi administrată temporar, fiind în proprietate publică, după care va fi privatizată, în maxim trei ani, potrivit legii. În România, noi am instituit banca punte şi alte câteva instrumente, iar CE şi PE au emis această Directivă, care ar fi urmat să fie transpusă până la finalul anului 2014".

Fondul de rezoluţie bancară urmează să fie înfiinţat pe modelul Fondului de restructurare bancară, cu contribuţii din sectorul financiar, ale cărui resurse să atingă, până în decembrie 2024, 1% din volumul depozitelor acoperite ale băncilor, folosit la redresarea unităţilor dacă va fi necesar.

Fondul de rezoluţie bancară va fi administrat de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, iar utilizarea resurselor va fi posibilă în baza deciziei Băncii Naţionale a României.

În mod similar, va fi constituit un Fond de rezoluţie şi pentru firmele de investiţii, administrat de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi alimentat prin contribuţii plătite de firmele de investiţii.

Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia bancară.

Guvernul precizează, citat de Mediafax, că Rezoluţia presupune "o intervenţie a autorităţilor statului" în condiţii expres determinate, iar o acţiune de rezoluţie este considerată de interes public.

Pe lângă BNR şi ASF, şi Ministerul Finanţelor Publice va fi un factor decizional în procesul de redresare şi rezoluţie a instituţiilor supuse rezoluţiei, în special în situaţia în care măsurile în cauză ar avea un impact fiscal direct sau un impact sistemic.

Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care suportă pierderile, creditorii instituţiei supuse rezoluţiei suportă pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.