Guvernul a aprobat rectificarea bugetară: deficit de 6,94% din PIB şi creştere economică de 2,8%

• Marcel Ciolacu: "84% din deficit merge în zona de investiţii" • Consiliul Fiscal: "Cheltuieli subdimensionate, venituri supraestimate, deficit bugetar cash de 8% la finalul lui 2024" • Cu o alocare suplimentară de 5,48 miliarde lei, Ministerul Transporturilor este marele câştigător al rectificării bugetare

Guvernul a aprobat ieri prima rectificare bugetară din acest an, rectificare pe care premierul Marcel Ciolacu o consideră una pozitivă, deoarece Ministerul Finanţelor a înregistrat un plus de venituri bugetare pe primele opt luni ale anului curent, în ciuda majorării deficitului bugetar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, venituri ce ar urma să se transforme în resurse suplimentare pentru marile proiecte de investiţii ale statului. Rectificarea bugetară prevede un deficit de 6,94% din Produsul Intern Brut, cu 1,94% mai mare decât cel aprobat prin legea bugetului de stat pentru anul 2024. Mai mult, creşterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, faţă de prognoza de 3,4% din legea bugetului de stat pentru anul 2024.

Marcel Ciolacu a declarat: "84% din deficit merge în zona de investiţii. Suntem primul stat european ca raport între deficit şi volumul de investiţii. Evident că la acest nivel record de investiţii, creşte şi deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ţinând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiţi merg în autostrăzi, spitale, şcoli şi reţele de gaze, apă şi alte obiective de interes local. Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franţa sau Spania aşa au procedat, aşa s-au dezvoltat şi sunt în acest moment motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum şi noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să îşi asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ţinând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiţii. Aceşti bani se întorc în economie şi se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primeşte banii şi face plăţi către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le aşteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariaţi şi dau comenzi la alte sute şi mii de furnizori cu zeci de mii de angajaţi. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite şi din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiţii în toată linia de dezvoltare a infrastructurii. De aceea, din punctul meu de vedere trebuie să mergem cu mult curaj înainte. Şi, eu personal, n-am timp de filosofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investiţiile erau la doar 1,7% din PIB, iar buffer-ul Ministerului de Finanţe era la 1 miliard de euro. De fapt, doar au consumat, şi nu au construit nimic".

Menţionăm că este prima dată când guvernarea Ciolacu aprobă rectificarea bugetară prin ordonanţă de urgenţă. Pe parcursul anului 2023 şi în prima parte a anului 2024, sub motivul ţinerii sub control a cheltuielilor bugetare, la propunerea Ministerului Finanţelor, Cabinetul Ciolacu a aprobat rectificări prin hotărâri de guvern, din Fondul de Rezervă, modalitate care a fost dur criticată de către Consiliul Fiscal care a calificat aceste rectificări ca fiind discreţionare şi netransparente.

• Consiliul Fiscal: "Cheltuieli subdimensionate şi venituri supraestimate în rectificarea bugetară"

Rectificarea bugetară aprobată de Guvern este criticată de Consiliul Fiscal, care în Opinia emisă ieri susţine că Executivul a subdimensionat cheltuielile bugetare şi a supraestimat veniturile.

Sursa citată arată: "Proiectul rectificării bugetare prevede o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare, cât şi a cheltuielilor bugetare. Nivelul estimat al deficitului bugetar este de 6,94%, cu circa 1,94 puncte procentuale mai mare decât ţinta din proiectul de buget. Pe partea de venituri, proiectul de rectificare menţine proiecţia de 10,5 miliarde lei din digitalizare, ceea ce echivalează cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din PIB. În plus, există un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 miliarde lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB. Analiza categoriilor de cheltuieli bugetare indică o subdimensionare posibilă pentru cheltuieli reprezentate de bunuri şi servicii (de circa 0,2% din PIB) şi de subvenţii (circa 0,3% din PIB). Suplimentar, există riscuri cu privire la agregatul de asistenţă socială, având în vedere incertitudinile ce vizează impactul recalculării pensiilor în sistemul public".

Pe baza noilor date, Consiliul Fiscal evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB la finalul anului 2024, în concordanţă cu analiza din raportul său anual.

"Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar structural al României, în contextul noului cadru de guvernanţă economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult şi să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creştere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB", se precizează în Opinia Consiliului Fiscal.

Documentul citat mai arată că "este hazardată afirmaţia că deficitele (n.red. - gemene) se explică prin investiţii şi că ar fi sustenabile; efectele investiţiilor depind de compoziţie, de măsura în care se dezvoltă producţia de bunuri exportabile şi ce pot înlocui importuri (aşa numite tradables); în plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât şi la venituri".

Membrii Consiliului Fiscal susţin că un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului şi impactul reformelor structurale, dar atrag atenţia asupra corecţiei bugetare arătând că aceasta nu se poate realiza în mod covârşitor prin reduceri de cheltuieli, fiind nevoie de o creştere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale.

Consiliul Fiscal mai afirmă că datele macroeconomice recente arată o decelerare a economiei naţionale şi că, în aceste condiţii, scenariul macroeconomic pe care se fundamentează rectificarea bugetară ar putea fi grevat de riscul unei supraestimări a dinamicii creşterii reale.

• Ministerul Transporturilor, marele câştigător al rectificării bugetare

Potrivit proiectului de rectificare bugetară dezbătut şi aprobat de Guvern, Produsul Intern Brut va fi de 1.768 miliarde lei, faţă de 1.733 miliarde lei atât cât era prevăzut în legea bugetului de stat, iar la veniturile fiscale sunt trecute şi cele 7,9 miliarde lei ce ar urma să fie încasate în urma implementării amnistiei fiscale parţiale aprobată în această lună de guvernarea Ciolacu. Rectificarea bugetară prevede o creştere cu 8,8 miliarde lei a cheltuielilor de personal, cu 3 miliarde lei a cheltuielilor cu dobânzile, cu 5,12 miliarde lei a cheltuielilor cu asistenţa socială, dar şi o diminuare cu 1,8 miliarde lei a sumei alocată investiţiilor.

Câştigătorul rectificării bugetare este Ministerul Transporturilor, al cărui buget a fost suplimentat cu 5,48 miliarde lei, urmat de Ministerul Educaţiei ce a primit în plus 4,6 miliarde lei, Ministerul Sănătăţii (+3,89 miliarde lei), Ministerul de Interne (+3,67 miliarde lei), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (+3,34 miliarde lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (+2 miliarde lei), Ministerul Muncii (+1,6 miliarde lei) şi Ministerul Energiei (+1,28 miliarde lei). De rectificare pozitivă au beneficiat şi Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secretariatul de Stat pentru Culte, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Societatea Română de Televiziune.

Ministerul Finanţelor a primit la rectificare un plus de 14,1 miliarde lei, din care 3 miliarde lei pentru plata dobânzilor şi 11 miliarde lei pentru susţinerea proiectelor cu fonduri europene.

Perdanţii rectificării bugetare, care s-au ales cu alocarea iniţială diminuată sunt: Secretariatul General al Guvernului (-176,3 milioane lei), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (-120 milioane lei), Senatul României (-67,8 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-58,3 milioane lei), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (-54,6 milioane lei), Camera Deputaţilor (-51,9 milioane lei)

Autoritatea Electorală Permanentă (-42,9 milioane lei), Curtea de Conturi (-25,6 milioane lei) şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (-19 milioane lei).