GUVERNUL ANALIZEAZĂ, ÎN ŞEDINŢA DE GUVERN, Acordarea unui sprijin financiar fostului preşedinte Emil Constantinescu

Membrii Guvernului vor lua în discuţie, în şedinţa cabinetului care va începe miercuri, de la ora 12, un memorandum privind susţinerea financiară a fostului preşedinte al României Emil Constantinescu pentru activitatea desfăşurată în sprijinul învăţământului universitar românesc.

La secţiunea "memorandumuri" a ordinii de zi a şedinţei de Guvern, la punctul 3, figurează unul cu tema "sprijin financiar acordat domnului prof.dr. Emil Constantinescu, Preşedintele României în perioada 1996-2000, din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru activitatea internaţională pe care o desfăşoară în beneficiul învăţământului superior românesc", potrivit News.ro.

În octombrie 2016, Parlamentul a legiferat un alt proiect al fostului preşedinte Emil Constantinescu, anume înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului.

Camera Deputaţilor a adoptat, în octombrie, în calitate de for decizional, legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, ca instituţie publică, finanţată de la bugetul de stat, în pofida criticilor Guvernului şi ale Academiei Române. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 211 voturi "pentru" şi opt abţineri. Punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, iar Academia Română s-a opus la rândul ei legii.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi 14 parlamentari precum Daniel Barbu, Varujan Vosganian sau Mihai Fifor.

Proiectul de lege urmăreşte înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, Institut ce va avea drept scop extinderea cercetărilor asupra spaţiului istoric şi a culturii Levantului prin colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior, uniuni de creaţie dar şi cu asociaţii, organizaţii ale societăţii civile care au preocupări în domeniul culturii şi civilizaţiilor Levantului.

Institutul va avea ca atribuţii efectuarea de studii în ţară sau străinătate pentru aprofundarea domeniului de interes, dezvoltarea de relaţii de colaborare şi comunicare cu persoane sau instituţii din ţară sau străinătate, finanţarea publicărilor de materiale ce au ca subiect cultura şi civilizaţia Levantului, organizarea de colocvii şi reuniuni naţionale şi internaţionale sau activarea ca membru în organizaţiile internaţionale.

Conducerea institutului va fi realizată prin intermediul unui Consiliu Ştiinţific format din 25 de membri printre care se vor afla membri români şi încă 5 străini din Academia Mondială de Artă şi Ştiinţă, preşedintele Academiei Române, rectorul Universităţii din Bucureşti, cel al Universităţii "Babes-Bolyai , rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi personalităţi academice desemnate de către preşedintele Consiliului Ştiinţific.

Pe 11 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii. "Având în vedere modul de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, parţial asigurat prin bugetul Senatului României, considerăm că trebuie clarificată natura juridică a Institutului, precum şi raporturile funcţionale dintre acesta şi Senatul României", se arată în cererea de reexaminare a lui Iohannis.

Preşedintele spune că lipsa oricăror reguli cu privire controlul ce trebuie realizat de instituţia de tutelă (Senatul) asupra activităţii Institutului - cu privire la organizarea şi funcţionarea acestuia, cu privire la categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institutului, precum şi cu privire la patrimoniul şi modul în care acesta gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite - "generează insecuritatea raporturilor juridice de natură să afecteze principiul stabilităţii normei juridice".

O altă problemă este lipsa de claritate şi precizie a legii, care nu prevede modalitatea concretă şi legală de alegere/numire a organelor de conducere ale Institutului. Legea nu stabileşte nici numărul exact al tuturor membrilor Consiliului ştiinţific şi nici numărul acestora pe toate categoriile de reprezentare şi nu precizează temeiul juridic, criteriile şi condiţiile în baza cărora Consiliul ştiinţific al Institutului poate suplimenta numărul de posturi pentru o perioadă determinată.

Cererea de reexaminare a preşedintelui se află în procesul legislativ de la Senat.