iBanFirst: Riscul unui război valutar - realitate sau ficţiune?

Fiecare ciclu economic este marcat de un război valutar. În anii 1920, Franţa, Germania şi Belgia şi-au devalorizat monedele pentru a reveni la standardul aurului, abandonat în timpul Primului Război Mondial, se arată într-un comunicat al IbanFirst, remis redacţiei. În anii 1930, marile economii ale lumii au recurs la devalorizări competitive pentru a recupera prosperitatea pierdută după prăbuşirea bursei americane din 1929. În 2024, puterea dolarului ar putea declanşa un nou război valutar, explică Alin Latu, Country Manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, unul dintre furnizorii globali de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii, potrivit comunicatului.

"Ne îndreptăm către un nou război valutar? Deocamdată, doar câteva ţări au intervenit pentru a contracara deprecierea monedelor lor faţă de dolar, acestea având în comun un lucru: toate sunt situate în Asia. Indonezia a majorat ratele dobânzilor în luna mai pentru a susţine rupia, în timp ce Japonia se bazează pe achiziţii directe de yeni pe piaţa valutară", potrivit reprezentanţiilor IbanFirst.

• Succesul incert al intervenţiilor Băncii Japoniei

Potrivit ultimelor estimări, cele două intervenţii recente ale Băncii Japoniei au costat aproximativ 60 de miliarde de dolari. Deşi Japonia dispune de rezerve valutare considerabile şi, în teorie, poate continua să intervină pe piaţă, eficacitatea unei astfel de intervenţii unilaterale rămâne îndoielnică. Istoria arată că intervenţiile valutare reuşite au fost, de obicei, cele coordonate şi aliniate cu politica monetară globală, informează compania.

Pentru ca intervenţia Japoniei să fie cu adevărat eficientă, ar fi necesar ca şi Trezoreria SUA să participe la acest efort prin achiziţionarea de yeni, un pas care nu este prevăzut în prezent. În plus, Banca Japoniei ar trebui să continue procesul de normalizare a politicii sale monetare. O politică monetară extrem de acomodativă pe termen lung nu este compatibilă cu menţinerea unei monede puternice, transmite sursa citată.

• Devalorizări monetare competitive în Asia

Piaţa globală este preocupată de riscul unor devalorizări competitive în Asia ca răspuns la dolarul puternic. O devalorizare a yuanului ar putea fi prima piesă de domino, permiţând Chinei să îşi recâştige competitivitatea şi să îşi stimuleze economia bazată pe exporturi la nivelurile anterioare pandemiei. Acest scenariu a fost o sursă de îngrijorare pentru analişti de luni de zile, conform datelor din comunicat.

Însă există un risc real? "Nu considerăm că există un risc real pentru o depreciere semnificativă sau chiar o devalorizare a yuanului. China are un excedent semnificativ de cont curent, situat între 1-2% din PIB-ul ţării. Excedentul comercial este de 3-4% din PIB, iar excedentul comercial al industriei prelucrătoare depăşeşte 10% din PIB. Având în vedere dimensiunea economiei chineze, care se ridică la 18 trilioane de dolari, reprezentând 15% din PIB-ul global, aceste excedente sunt imense", explică Alin Latu, conform sursei.

• Riscul exodului de capital

Totuşi, acest lucru nu înseamnă că nu există provocări. Mulţi exportatori evită să-şi convertească profiturile în renminbi din cauza diferenţelor dintre ratele dobânzilor şi a lipsei de încredere în politica chineză, ceea ce conduce la ieşiri semnificative de capital. În 2023, exodul de capital a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani. De asemenea, o devalorizare a yuanului ar putea amplifica exodul de capital, similar cu ceea ce s-a întâmplat în perioada 2015-2016. Acest episod dureros din istoria economică a Chinei determină Beijingul să fie precaut în gestionarea cursului de schimb. De la începutul anului, China a încercat să menţină stabilitatea renminbi-ului faţă de dolar fără a recurge la rezervele valutare substanţiale ale băncii centrale. În schimb, s-a bazat pe stabilirea zilnică a cursului valutar şi pe intervenţii directe pe piaţa băncilor comerciale publice pentru a semnaliza că nu se doreşte o depreciere a yuanului în raport cu dolarul, se mai arată în comunicatul IbanFirst.

• Manipularea pieţei monetare?

Spre deosebire de epoca Trump, administraţia Biden pare mulţumită de nivelul yuanului. Excedentul de cont curent al Chinei nu este suficient de mare pentru ca Trezoreria SUA să îl considere un semn de manipulare monetară. În plus, creşterea rezervelor valutare ale Chinei este relativ stabilă, ceea ce indică şi mai mult faptul că nu există manipulare. În cele din urmă, Washingtonul este foarte conştient de faptul că presiunea descendentă asupra yuanului reflectă parţial dolarul puternic, potrivit sursei.

Atât timp cât Rezerva Federală a SUA nu va scădea ratele - ceea ce nu este sigur că se va întâmpla în acest an - dolarul puternic va rămâne o problemă pentru China şi pentru restul lumii. Cu toate acestea, analiştii iBanFirst consideră că devalorizările competitive, în special în China, nu sunt răspunsul adecvat la dolarul puternic, arată datele IbanFirst.