IDEEA UNEI DNA A PĂDURILOR REVINE: Parchetul European ar putea investiga infracţiunile de mediu

Europarlamentarul Vlad Gheorghe (USR PLUS/Renew Europe) a propus Comisiei Europene constituirea unei structuri menită să ancheteze infracţiunile de mediu din statele membre. Vlad Gheorghe susţine, într-un comunicat de presă, că iniţiativa sa a survenit uciderii în timpul vânătorii de trofee din 13 martie 2021, a ursului brun de 17 ani în judeţul Covasna din România de către Principele Josef-Emanuel de Liechtenstein.

"Fapta este cu atât mai gravă cu cât ursul (identificat ca Arthur, un exemplar monitorizat de ONG-urile de profil) a trăit într-un sit Natura 2000 şi aparţinea unei specii protejate atât la nivel local, cât şi european prin Directiva Habitat, ceea ce face ca vânătoarea să încalce obligaţiile României şi UE în materie de mediu", se arată în solicitarea transmisă de europarlamentarul român Comisiei Europene.

El atrage atenţia oficialilor de la Bruxelles că în prezent punerea în aplicare a prevederilor europene privind infracţiunile de mediu este greoaie şi de multe ori eşuează aducerea în faţa justiţiei a autorilor (persoane fizice sau juridice) din alte state membre decât cel în care se produce fapta.

Crearea unui mecanism comun al UE ar permite prevenirea şi urmărirea penală transfrontalieră eficientă a infracţiunilor de mediu, motiv pentru care Comisia Europeană ar trebui:

- să extindă mandatul Agenţiei Europene de Mediu pentru a-i conferi competenţa de a investiga infracţiunile de mediu;

- să extindă mandatul Parchetului European (EPPO) şi să-i acorde competenţa de urmărire penală şi asupra infracţiunilor împotriva mediului şi biodiversităţii

- să consolideze aplicabilitatea transfrontalieră a legislaţiei UE privind mediul, prin armonizarea legislaţiei penale a statelor membre prin propuneri concrete.

"Degradarea şi pierderea habitatelor (inclusiv prin tăieri ilegale, construcţii în buza pădurii, etc.) şi infracţiunile împotriva speciilor sălbatice reprezintă cele două ameninţări majore la adresa biodiversităţii - iar ambele activităţi sunt extrem de profitabile pentru infractori", susţine Vlad Gheorghe.

• 90 de containere de deşeuri periculoase importate în Portul Constanţa

Iniţiativa europarlamentarului român are loc în condiţiile în care, în ultima săptămână, Poliţia de Frontieră şi Garda de Mediu au descoperit în Portul Constanţa zeci de containere cu deşeuri periculoase importate de diferite firme din ţara noastră de la parteneri din Uniunea Europeană, dar şi din state terţe. 90 de containere cu deşeuri au ajuns în luna mai, în Portul Constanţa Sud Agigea, fiind expediate din Germania. Toată încărcătura de deşeuri periculoase era destinată unei firme din judeţul Prahova, fiind expediată de o firmă cu sediul în Belgia. Potrivit informaţiilor apărute în mass-media, er fi vorba despre firma prahoveană Otodix SRL, al cărei administrator este Sorin-George Păduraru. Societatea Otodix a fost înfiinţată în anul 2004 şi are sediul social în satul Zahanaua, strada Principală, numărul 41C. În anul fiscal 2020, societatea a declarat o cifră de afaceri de 4.073.767 lei, un profit net de 21.093 lei, datorii de 9.633.211 lei şi un număr mediu de angajaţi de 22 de persoane. La nivelul Parchetului Curţii de Apel Constanţa s-a deschis un dosar penal cu privire la încălcarea legislaţiei de mediu, prin importarea acestor deşeuri periculoase care nu pot fi neutralizate, mai ales că documentele de însoţire a containerelor respective conţineau alte informaţii cu privire la marfa aflată în cele 90 de containere.

Referitor la necesitatea existenţei unei structuri separate, Teodor Niţă, procurorul de caz, a declarat, vineri, în Portul Constanţa, că există un regulament european din 2018 care nu a fost pus în aplicare nici până acum în ţara noastră. Conform regulamentului, trebuie să li se asigure lucrătorilor Gărzii de Mediu capacităţi funcţionale specifice lucrătorilor de poliţie judiciară pentru a investiga infracţiunilor de mediu.

"Mie, ca procuror, mi se pare greu de tolerat ca Garda de Mediu să facă plângere penală (n.red. - pentru ca infracţiunile respective să fie cercetate). Adică e, totuşi, un inspectorat specializat, dar trebuie să facă plângere penală ca orice petent obişnuit. Acest lucru nu este în regulă. Din păcate, factorul legislativ nu a acordat aceste competenţe Gărzii Naţionale de Mediu. Apoi în şcolile juridice nu se predă nimic de dreptul mediului. Sunt nişte cursuri, aşa, facultative, care vorbesc despre ce soare e afară, cum bate vântul şi ce frumos e la mare. Or nu este aşa adevărul. Nici în şcolile de poliţie, nici în facultăţile de drept, nici la Institutul Naţional al Magistraturii infracţiunile specifice de mediu nu sunt abordate şi, din păcate, acest lucru se vede în practică", a spus Teodor Niţă, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Amintim că anul trecut Parlamentul României a adoptat, la iniţiativa USR, o lege de înfiinţare a unei DNA a pădurilor, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de către Guvernul Orban. CCR a respins legea, motivând că la adoptarea acesteia s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, şi că atribuţiile pe care ar fi trebuit să le aibă viitoarea structură de parchet se regăsesc în atribuţiile actuale ale parchetelor şi direcţiile existente din structura Parchetului General.