Împrumuturile - bomba financiară din bugetul UE

Împrumuturile contractate de Uniunea Europeană vor reprezenta, în următorii ani, adevărată bombă din bugetul comunitar, ce va trebui dezamorsată de factorii de decizie de la Bruxelles, susţine, într-un editorial publicat în Le Figaro, Nicolas-Jean Brehon, consilier bugetar al Fundaţiei Schumann şi consilier onorific al Senatului francez.

Nicolas-Jean Brehon arată: "De la începutul războiului ucrainean, toate barierele vechi care garantau rigoarea bugetară în Uniunea Europeană au fost rupte. În ultimii 50 de ani, finanţele Uniunii Europene au reprezentant un model de ortodoxie bugetară. Un buget echilibrat, cheltuieli planificate, plafoane respectate. Fără datorii, fără derapaje. Cu toate acestea, cu un buget limitat la 1% din venitul naţional brut (VNB), UE cu greu ar putea deveni un adevărat actor economic internaţional, (...) deoarece suma pe care trebuie să o restituie pentru împrumuturile contractate se ridică la 800 miliarde euro, la care se va adăuga şi o parte din cele 486 miliarde euro necesare reconstrucţiei Ucrainei potrivit estimării Băncii Mondiale".

Sursa citată arată că, în urma pandemiei, UE s-a împrumutat pe pieţele de capital în condiţii favorabile pentru finanţarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă prin programul NextGeneration UE. Este vorba despre cele 750 miliarde euro care au fost oferite statelor membre, fie sub formă de împrumuturi (386 miliarde euro), fie sub formă de granturi (338 miliarde euro). Nicolas-Jean Brehon aminteşte că atât împrumuturile cât şi granturile acordate sunt finanţate de Uniunea Europeană prin emiterea de obligaţiuni europene, emitere ce a reprezentat real succes, obligaţiunile fiind în mare parte suprasubscrise, arătând încrederea pieţelor financiare în semnătura europeană. Consilierul bugetar al Fundaţiei Schumann afirmă că încurajată de succesul respectiv UE a repetat operaţiune, împrumutând 94 miliarde euro pentru finanţarea programului anti-şomaj SURE şi 40 miliarde euro pentru garanţiile acordate prin Global Gateway pentru investiţii de 300 miliarde euro.

Apoi, în primii doi ani ai războiului din Ucraina, instituţiile comunitare de la Bruxelles au adoptat cinci programe de asistenţă financiară în valoare totală de 75 miliarde euro, iar în aprilie 2024 au acordat un împrumut de 4 miliarde euro pentru statele balcanice candidate la UE.

Nicolas-Jean Brehon afirmă că în acest moment "plafoanele şi programarea au devenit întâmplătoare" la nivelul UE şi că "din ce în ce mai multe cheltuieli sunt finanţate în afara plafoanelor sau chiar în afara bugetului".

Pârghia principală de intervenţie a UE nu mai sunt subvenţiile, ci împrumuturile, care sunt mai uşor de implementat. Specialistul francez estimează că suma împrumuturilor contractate de UE se ridică la 800 miliarde euro, la care se va adăuga o parte din cele 486 miliarde euro necesare reconstrucţiei Ucrainei, şi, în acest fel va fi depăşit pragul de 1000 miliarde euro luaţi împrumut de blocul comunitar din piaţa internaţională de capital.

În majoritatea cazurilor, aceste împrumuturi sunt pe termen lung (deseori 35 de ani) cu perioade de graţie, iar rambursările sunt eşalonate în perioada anilor 2022-2070. Rambursările principalelor împrumuturi către Ucraina sunt amânate după 2033.

Nicolas-Jean Brehon precizează: "Ce s-ar întâmplă însă dacă aceste împrumuturi nu ar fi plătite de către statele membre sau de către Ucraina? Cine poate garanta că Ucraina va rambursa cei 80 miliarde euro primiţi din împrumuturile contractate de Uniunea Europeană (pe lângă împrumuturile bilaterale şi internaţionale şi înainte de împrumuturile de reconstrucţie)? Aici intervine problema garanţiilor. (...) În noile scheme de asistenţă financiară este general acceptat că 70% din împrumuturi sunt garantate cu responsabilitate partajată între bugetul UE şi statele membre. O partajare în mare măsură artificială, deoarece statele membre sunt cele care, în realitate, finanţează cea mai mare parte a bugetului UE".

Expertul francez susţine că această garanţie va fi utilă în viitor, deoarece expunerile financiare presupun riscuri variabile, riscuri care în cazul Ucrainei sunt "extrem de mari", potrivit lui Ambroise Fayolle, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii. Sursa citată afirmă că, ân cazul Ucrainei, este foarte probabil ca statele membre să fie nevoite să-şi asume responsabilitatea, direct sau indirect prin bugetul UE, buget constituit 22% din contribuţia Germaniei şi 17% din contribuţia Franţei.