ÎN CAZUL ANDRICIUC Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pălmuieşte băncile noastre

Instituţiile bancare trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar, subliniază Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în răspunsul la întrebările formulate în cazul Andriciuc.

Comunicatul Curia precizează: "În cazul în care o instituţie financiară acordă un împrumut încheiat în monedă străină, aceasta trebuie să furnizeze împrumutatului informaţii suficiente pentru a-i permite să adopte o decizie prudentă şi în cunoştinţă de cauză. Astfel, profesionistul trebuie să comunice consumatorului vizat orice informaţie pertinentă care îi permite acestuia să evalueze consecinţele economice ale unei clauze asupra obligaţiilor sale financiare. În anii 2007 şi 2008, doamna Ruxandra Paula Andriciuc şi alte persoane, care, în această perioadă, îşi primeau veniturile în lei româneşti (RON), au contractat cu banca română Banca Românească împrumuturi încheiate în franci elveţieni (CHF) în vederea achiziţionării unor imobile, a refinanţării altor credite sau a satisfacerii unor nevoi personale.

Potrivit contractelor de împrumut încheiate între părţi, împrumutaţii erau obligaţi să ramburseze ratele lunare ale creditelor în CHF şi au acceptat să îşi asume riscul legat de fluctuaţiile eventuale ale cursului de schimb al RON în raport cu CHF.

Ulterior, cursul de schimb valutar în cauză s-a schimbat în mod semnificativ în detrimentul împrumutaţilor. Aceştia au sesizat instanţele române pentru a se constata că, în conformitate cu prevederile unei directive a Uniunii1, clauza potrivit căreia creditul trebuie restituit în CHF fără a se lua în considerare eventuala pierdere care poate fi cauzată împrumutaţilor în considerarea riscului de schimb valutar, constituie o clauză abuzivă, care nu creează obligaţii în sarcina lor. Împrumutaţii afirmă printre altele că, la încheierea contractelor, banca şi-a prezentat produsul în mod părtinitor, evidenţiind numai beneficiile pe care împrumutaţii le-ar putea obţine în urma contractelor, fără să precizeze riscurile potenţiale, precum şi probabilitatea realizării lor. În opinia împrumutaţilor, în lumina acestei practici a băncii, clauza în litigiu trebuie să fie considerată ca fiind abuzivă.

În acest context, Curtea de Apel Oradea (România) solicită Curţii de Justiţie să se pronunţe cu privire la întinderea obligaţiei băncii de a informa clienţii cu privire la riscul de schimb valutar legat de împrumuturile încheiate în monedă străină".

Curtea Europeană constată că respectiva clauza aflată în discuţie face parte din obiectul principal al contractului de împrumut, astfel încât caracterul abuziv al acesteia poate fi examinat în raport cu directiva numai în cazul în care nu a fost exprimată în mod clar şi inteligibil. Comunicatul Curia subliniază: "Obligaţia de rambursare a unui credit într-o anumită monedă constituie un element esenţial al contractului de împrumut, dat fiind că nu priveşte o modalitate accesorie de plată, ci natura însăşi a obligaţiei debitorului.

În această privinţă, Curtea aminteşte că cerinţa potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar şi inteligibil impune şi ca contractul să expună în mod transparent funcţionarea concretă a mecanismului la care se referă clauza respectivă. Eventual, contractul trebuie de asemenea să evidenţieze relaţia dintre acest mecanism şi cel prevăzut prin alte clauze, astfel încât consumatorul să fie în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise şi inteligibile, consecinţele economice care rezultă în ceea ce îl priveşte. Această chestiune trebuie examinată de instanţa română, având în vedere ansamblul elementelor de fapt pertinente, printre care se numără publicitatea şi informaţiile furnizate de împrumutător în cadrul negocierii unui contract de împrumut. Mai precis, revine instanţei naţionale obligaţia să verifice dacă consumatorul a fost informat cu privire la toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligaţiei sale şi care îi permit acestuia să evalueze costul total al împrumutului său". În acest context, Curtea precizează că instituţiile financiare trebuie să furnizeze împrumutaţilor informaţii suficiente pentru a le permite să adopte decizii prudente şi în cunoştinţă de cauză. Aceste informaţii trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra ratelor împrumutului.

Documentul mai arată: "Pe de o parte, împrumutatul trebuie să fie clar informat cu privire la faptul că, prin încheierea unui contract de împrumut într-o monedă străină, se expune unui risc de schimb valutar pe care îi va fi, eventual, dificil din punct de vedere economic să şi-l asume în cazul devalorizării monedei în care îşi primeşte veniturile. Pe de altă parte, instituţia bancară trebuie să prezinte posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină, în special în ipoteza în care consumatorul împrumutat nu îşi primeşte veniturile în respectiva monedă".

În final, Curtea subliniază că în ipoteza în care instituţia bancară nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii şi, în consecinţă, se poate examina caracterul abuziv al clauzei în litigiu, revine instanţei naţionale sarcina să evalueze, pe de o parte, posibila nerespectare de către bancă a cerinţei de bună-credinţă şi, pe de altă parte, existenţa unui eventual dezechilibru semnificativ între părţile contractului. Această evaluare trebuie efectuată în raport cu momentul încheierii contractului în discuţie şi ţinând seama în special de expertiza şi de cunoştinţele băncii în ceea ce priveşte posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. În acest sens, Curtea subliniază că o clauză contractuală poate implica un dezechilibru între părţi care să nu se manifeste decât în cursul executării contractului.

Trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curţii întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluţionează litigiul naţional. Instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii, menţionează Curia. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară.

Răspunsul CJUE vine la întrebarile adresate de instanţă din Oradea într-un caz deschis împotriva Băncii Românesti pe îngheţarea cursului francului elveţian.

Opinia Cititorului ( 18 )

1. VICTORIEEEEE!!!!
(mesaj trimis de sorin în data de 20.09.2017, 11:42)
AM CASTIGAT O LUPTA IMPOTRIVA CAMATARILOR!!! URMEAZA SI ALTELE!!!
2. Jos Camataria Bancara
(mesaj trimis de Ion în data de 20.09.2017, 12:01)
Rusine magistratilor care au dat solutii favorabile bancilor nenorocite din Romania si au adus oamenii in pragul disperarii sa se sinucida, sa isi dea garantiile in plata. Sub plapuma Mesterului Manole, aceste banci au distrus clasa mijlocie cu abuzuri si practici comerciale incorecte. Magistratii acestia scoliti la seminariile BNR cum platesc pentru deciziile favorabile date bancilor? Angajati naibii raspunderea magistratilor, demisia protectorului acestui Caritas Bancar.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 12:08)
  Judecatorul nu-l poti trage la raspundere ca Csm si Iccj ii acopera.
  Dupa '89 acesti oameni nu au putut fi trasi la raspundere.
  Un sofer daca greseste plateste, judecatorul nu; poarta catre mita este deschisa?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 12:03)
Nici o banca, ifn nu a facut simulare.
Instantele nationale sper sa alunge recuperatorii gen Aps.
4. Afara cu magistratii nesimtiti!!!
(mesaj trimis de Mirela Gozmos în data de 20.09.2017, 12:08)
La Tribunalul Bucuresti magistratii sectiei a 6-a intervin in contractele de credit stabilind dobanda creditului la dobanda introductiva care a operat doar pentru primul an. Astfel magistrati criminali pun dobanzi de 10% pentru toata perioada de creditare, desi 10% a fost agreata doar pentru 6 luni sau 1 an. Acesti macelari ai dreptului oare nu cunosc ca nu exista o dispozitie supletiva in dreptul roman care sa permita interventia judecatorului in contract? Practic instanta se substituie acordului partilor si creaza un dezechilibru enorm uneia dintre parti stabilind o dobanda fixa pentru tot contractul la valori convenabile bancilor. Acesti magistrati trebuie sa fie evaluati de urgenta pentru ca incalca legea si trebuie sa raspunda pentru deciziile date. Aduc la disperare oamenii care se pot sinucide. Terminati cuibul de viespi de la Tribunalul Bucuresti Sectia a 6-a. Aceasta sectie a dat pe CHF numai decizii favorabile bancilor.
1. 4.1.  Am fost furati (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Dimitris în data de 20.09.2017, 13:06)
  Acum trebuie facut un Recurs in interesul legii a.i. toate hatararile nedemne/nedrepte de pana acum sa fie anulate. Speram ca cei in masura, sa ia acesta hotarare si sa nu mai doarma - gen Avocatul Poporului.
  ANPC sa ceara judecarea cu celeritate a dosarelor cu efecte asupra tuturor consumatorilor.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 14:29)
  Avocatul Poporului Victor Ciorbea este un ticalos dispus sa-l scape pe Liviu Dragnea.
  4.3.  Copy-paste (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Burdy în data de 20.09.2017, 14:43)
  Problema e că nici nu citesc dosarele, fac copy-paste după motivari ce nici nu se potrivesc. Mie instanta de fond mi-a respins inghetarea cursului valutar desi nici nu o investisem cu un asemenea capat de cerere, iar instanta de apel mi-a analizat o clauza pentru care exista putere de lucru judecat. Mi-a fost transformat creditul din dobanda variabila in fixa, desi aveam o alta sentinta ce stabilea ca trebuie sa am o dobanda variabila raportata la indici verificabili. Mai e ceva de zis?!?
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 15:04)
  Aia sunt unsi.
  4.5.  mda (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de cosming în data de 20.09.2017, 20:04)
  CEDO... daca nu plătește banca plătește Romania.
  Sunt in situația în care mi se refuza dreptul de a recupera sumele pe care BCR le-a debutat în temeiul unor clauze abuzive constatate de aceeași instanță!!!
  Adică spune judecătoarea că da BCR fura clar.pe față dar nu îi obligă să îți de-a banii înapoi!!! wtf????
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de Maria în data de 21.09.2017, 00:47)
  Avocatul Poporului trebuie să ceară instanței să respecte considerațiile și concluziile CJUE, urgent pentru a evita dezastrul tinerilor și a clasei mijlocii ce vor fi distruse de băncile camatare!
  4.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Dinulescu Veronica în data de 21.09.2017, 23:04)
  Cun va explicati ca apelurile judecate de Tribunalul Bucuresti, complet 11, sunt doar in favoarea bancilor, niciun consumator nu castiga, iar completul 5 doar in favoarea consumatorilor....exact ca la loto, esti repartizat la C11 iti este respins apelul, daca ai noroc sa fii la C5 iti este admis apelul!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 13:21)
Palma este pentru judecatori ca lucrurile erau evidente de la inceput.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 14:29)
Unde sunt aia micii care il injurau pe Piperea?
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 15:08)
  Buna intrebare.
  Cuvantatoarea bancare tacee pe acest subiect, Bcr, Bp. Cam ciudat.
  6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 16:14)
  inca sunt K.O.
  insa ne mai intereseaza care este parerea lor?
7. Raiifeisen.... sfidare si indolenta
(mesaj trimis de Seb în data de 20.09.2017, 16:18)
Raiffeisen ar trebui sa citeasca decizia de mai jos a curtii
Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară:
1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că noțiunea „obiectul principal al contractului”, în sensul acestei dispoziții, include o clauză contractuală, precum cea în discuție în litigiul principal, inserată într‑un contract de împrumut încheiat în monedă străină, care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale și potrivit căreia împrumutul trebuie restituit în aceeași monedă străină în care a fost contractat, având în vedere că această clauză stabilește o prestație esențială care caracterizează acest contract. În consecință, această clauză nu poate fi considerată ca fiind abuzivă, în măsura în care este exprimată în mod clar și inteligibil.
2) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că cerința potrivit căreia o clauză contractuală trebuie exprimată în mod clar și inteligibil presupune că, în cazul contractelor de credit, instituțiile financiare trebuie să furnizeze împrumutaților informații suficiente pentru a le permite să adopte decizii prudente și în cunoștință de cauză. În această privință, această cerință presupune ca o clauză potrivit căreia împrumutul trebuie restituit în aceeași monedă străină în care a fost contractat să fie înțeleasă de consumator atât pe plan formal și gramatical, cât și în ceea ce privește efectele concrete ale acesteia, în sensul ca un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat să poată nu numai să cunoască posibilitatea aprecierii sau a deprecierii monedei străine în care a fost contractat împrumutul, ci și să evalueze consecințele economice, potențial semnificative, ale unei astfel de clauze asupra obligațiilor sale financiare. Este de competența instanței naționale să efectueze verificările necesare în această privință.
3) Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că aprecierea caracterului abuziv al unei clauze contractuale trebuie efectuată în raport cu momentul încheierii contractului respectiv, ținând seama de ansamblul împrejurărilor de care profesionistul putea avea cunoștință la momentul respectiv și care erau de natură să influențeze executarea ulterioară a contractului respectiv. Revine instanței de trimitere sarcina să evalueze, având în vedere ansamblul circumstanțelor din cauza principală și ținând seama în special de expertiza și de cunoștințele profesionistului, în speță ale băncii, în ceea ce privește posibilele variații ale cursurilor de schimb valutar și riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină, existența unui eventual dezechilibru, în sensul dispoziției menționate.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2017, 20:11)
Aviz judecatorului de la sect 6 pt care doar moartea unui tanar este imprevizibila