ÎN CAZUL LEGII PRIVIND ÎNCHISOAREA LA DOMICILIU, CCR: "Parlamentul legiferează neclar, echivoc şi neprevizibil"

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, ieri, motivările pentru deciziile prin care a stabilit că două legi importante votate în luna mai de Parlament încalcă actul fundamental al ţării.

Motivarea Deciziei nr. 453 din 4 iulie 2018 prin care CCR a stabilit că este neconstituţională modificarea legii 254/2013 referitoare la regimul detenţiei la domiciliu este plină de aceleaşi observaţii: lipsa de previzibilitate şi de claritate. Decizia CCR privind neconstituţionalitatea închisorii la domiciliu a fost dată în urma sesizării făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistraţii constituţionali au constatat că "dispoziţiile articolului unic punct 5 din modificarea legii 254/2013 prin modul deficitar şi omisiv de redactare nu reglementează un regim juridic propriu măsurii detenţiei la domiciliu. (...) Trimiterea la o instituţie juridică existentă în Codul de procedură penală, nu numai că generează confuzie şi echivoc, dar nu poate complini lipsa unui regim juridic corespunzător într-un domeniu în care legiuitorul are obligaţia constituţională de a respecta principiul legalităţii consacrat de art. 1 alin.5 din Constituţie".

CCR s-a referit în motivare şi la introducerea sintagmelor "fapte comise cu violenţă" şi "fapte comise fără violenţă", în legea votată de coaliţia majoritară PSD-ALDE: "Curtea consideră că această categorie de infracţiuni este vag circumscrisă, astfel că, în procesul de aplicare a legii, va fi dificil de identificat în mod riguros care infracţiune cade sub incidenţa normelor. (...) Curtea constată că dispoziţiile articolului unic punctele 2, 3, 4 şi 5 nu respectă cerinţele de calitate a legii privind claritatea şi previzibilitatea, încălcând prevederile art. 1 alin. 5 din Constituţie".

Magistraţii constituţionali au ajuns la aceeaşi concluzie şi în cazul punctului 10, în care au fost reglementate prevederi privind eliberarea condiţionată, precum şi la punctul în care, deşi se stipulează că închisoarea la domiciliu presupune verificarea prin intermediul unei brăţări, nu se arată cum va fi făcută în realitate şi nici dacă vor fi alocate forţe din cadrul Poliţiei sau Jandarmeriei pentru a-i monitoriza pe condamnaţi.

• Parlamentul lui Dragnea votează legi fără avizul CSAT

CCR a publicat, ieri, şi motivarea Deciziei nr. 455 din 4 iulie 2018, referitoare la neconstituţionalitatea legii privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

La punctul 58 al motivării se arată: "În cauza de faţă, Curtea constată că, dimpotrivă, avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu a fost solicitat".

Conform întregii motivări redactată de magistraţii constituţionali pentru această decizie, în procedura de adoptare a actului normativ privind securitatea reţelelor şi sistemelor informatice era necesar avizul CSAT, deoarece este vorba despre reglementarea într-un domeniu care priveşte securitatea naţională.

De altfel, în motivare se spune: "Curtea consideră că relaţiile sociale referitoare la securitatea reţelelor şi sis-temelor informatice vizează un interes general a cărui amploare impune calificarea acestui domeniu ca fiind în strânsă interdependenţă cu securitatea naţională".

Parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE conduşi de Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea nu s-au mai "obosit" să ceară avizul CSAT, fapt pentru care CCR a constatat că legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice este neconstituţională în ansamblul său.

Prin prisma celor două motivări publicate, ieri, de Curtea Constituţională, devine evident că mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis, joi, 12 iulie, la încheierea summitului NATO de la Bruxelles, are acoperire în realitate.

Klaus Iohannis a spus: "Îmi exercit prerogativelor constituţionale şi trebuie să fac acest lucru fiindcă, sub conducerea acestui Dragnea, se legiferează prost!".

În aceste condiţii suntem curioşi care vor fi deciziile CCR privind legile justiţiei şi legislaţia penală, precum şi motivările prin care magistraţii constituţionali îşi vor întemeia hotărârile. Mai ales că opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia nu este favorabilă modificărilor legislative în aceste domenii făcute de Parlament.