Deşi se plâng constant că nu sunt suficienţi bani la bugetul de stat, majoritatea parlamentarilor şi Guvernul ezită să mărească impozitul suplimentar pe producţia de gaze, unde preţurile au crescut accelerat până anul trecut, asigurând companiilor petroliere venituri substanţiale, fără eforturi considerabile.
Executivul a decis, în decembrie, să amâne cu un an aplicarea noului sistem de redevenţe petroliere, dar a hotărât să taxeze şi în 2015 veniturile suplimentare din domeniul energetic.
Ajunsă, înainte de Crăciun, la Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor pentru avizul pe legea de aprobare, ordonanţa guvernamentală privind taxa de 60% pe veniturile suplimentare din gaze a suferit modificări importante. Astfel, parlamentarii din Comisie au prelungit aplicarea ei până în 2021, când se încheie şi liberalizarea pieţei gazelor pentru populaţie.
De asemenea, din taxa datorată statului pe veniturile suplimentare, companiile producătoare nu-şi mai pot deduce cheltuielile cu redevenţele şi investiţiile, conform amendamentelor Comisiei. Astfel, producătorii de gaze ar urma să plătească mult mai mulţi bani la bugetul de stat.
Numai că, ajunsă în plenul Camerei Deputaţilor la vot final, proiectul de lege amendat a fost retrimis "pentru armonizarea opiniilor" la Comisia de Industrii, în scopul elaborării unui nou raport. A sosit vacanţa de iarnă, iar dezbaterile au reînceput abia luni, în Comisia de Industrii.
Însă unii deputaţi nu mai sunt aşa de siguri de votul pe care l-au dat în decembrie, iar reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în loc să profite de ocazie şi să se aleagă cu 150-200 milioane de euro în plus la buget, schimbarea propusă în decembrie de Comisie pentru că trebuie să asigure un cadru fiscal stabil investitorilor, şi aşa nemulţumiţi de desele schimbări.
Discuţiile nu au dus la noi concluzii, urmând ca dezbaterile să fie reluate săptămâna viitoare pentru raportul final.
Deputatul PNL Răzvan Mironescu ne-a declarat, ieri: "Eu şi deputaţii PNL din Comisia de Industrii ne menţinem punctul de vedere din decembrie. Am arătat în raportul de atunci că formula corectă este cea în care nu se deduc redevenţele şi investiţiile din suprataxa de 60%. Pe mine nu m-au convins argumentele Ministerului Finanţelor care susţine că nu este bine să schimbăm formula de calcul în timpul anului pentru că vom fi acuzaţi din nou de impredictibilitate. Sunt de acord că schimbările dese legislative nu sunt un semnal bun pentru investitori, dar m-a convins suma de bani pe care o putem colecta suplimentar dacă renunţăm la aceste deductibilităţi. Vorbim de 150-200 milioane de euro în plus pe an".
Domnia sa ne-a spus că reprezentanţii Ministerului Finanţelor le-au transmis parlamentarilor că pachetul complet de măsuri fiscale din domeniul petrolier va fi supus dezbaterii nu în februarie, aşa cum au promis oficial la începutul anului, ci până în mai cel târziu. "Nu înţeleg de ce se amână discutarea noilor redevenţe şi a taxelor şi impozitelor din domeniu", a comentat Răzvan Mironescu, care nu mai are încredere că Guvernul vrea să-şi crească veniturile din exploatarea resurselor.
Domnia sa consideră că trebuie găsită urgent o soluţie de taxare a companiilor petroliere, care să fie acceptată atât de investitori, cât şi de statul român.
În decembrie, Guvernul a estimat că în acest an va încasa 245,6 milioane lei din impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, 743,2 milioane lei din impozitul pe veniturile suplimentare, obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, şi 114,6 milioane lei din impozitul pe veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale.
• Havrileţ: "Preţul gazelor pentru populaţie ar putea creşte cu 7% în acest an"
Preţul gazelor naturale destinate consumului populaţiei ar putea creşte în acest an cu 7%, o majorare fiind posibilă de la 1 aprilie sau 1 iulie, în funcţie de decizia Guvernului de a anula sau nu decizia prin care a suspendat calendarul de liberalizare a preţului, a declarat, ieri, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE (reglementatorul pieţei).
Pentru 2016 şi 2017 sunt prognozate majorări de câte 5%, a adăugat Havrileţ, citat de Mediafax.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească de la 1 aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri) de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins solicitarea, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu cu FMI.
Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.
Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.