ÎN CONTEXTUL INFLAŢIEI DIN ULTIMUL AN Fondurile de pensii Pilon II au mizat pe acţiuni listate la BVB, în detrimentul celor internaţionale

Fondurile de pensii Pilon II au mizat pe acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în detrimentul celor străine între iulie 2021 şi iunie 2022, perioadă în care inflaţia la noi şi în Europa a ajuns la niveluri nemaiîntâlnite de decenii, după cum reiese din datele strânse de ziarul BURSA din rapoartele celor şapte fonduri de pensii private obligatorii.

În ansamblu, valoarea deţinerilor acţiunilor în portofoliile Pilon II a urcat de la aproape 20,4 miliarde de lei la finele lui iunie 2021, la 21,3 miliarde de lei la jumătatea acestui an, pe fondul creşterii valorii acţiunilor româneşti. Practic, valoarea titlurilor listate la BVB din portofoliile Pilon II a urcat cu 7,7%, la circa 20,1 miliarde de lei, atât ca urmare a evoluţiei preţurilor cât şi a achiziţiilor fondurilor, care sunt alimentate lunar cu sute de milioane de lei din contribuţiile salariaţilor din ţara noastră. În schimb, valoarea acţiunilor străine, care ocupă cei drept puţin din portofoliul fondurilor, a coborât cu 27%, la 1,26 miliarde de lei, ceea ce arată că pe lângă unele scăderi ale preţurilor, administratorii Pilon II au şi vândut din deţinerile de titluri străine.

• Adrian Codirlaşu: "Probabil, fondurile de pensii s-au pregătit pentru o eventuală recesiune"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, este de părere că probabil având în vedere caracterul defensiv al majorităţii principalelor acţiuni de la BVB, prin achiziţiile de titluri locale fondurile de pensii s-au pregătit pentru o eventuală recesiune economică.

Analistul CFA ne-a spus: "Cel mai bun mod de a face hedging (n.r. a proteja) faţă de inflaţie este prin acţiuni. Iar bursa locală este dominată de companii defensive, care performează bine în caz de recesiune. Probabil că prin achiziţiile de acţiuni româneşti fondurile de pensii s-au pregătit şi pentru cazul unei recesiuni. Mă refer în primul rând la acţiunile energetice, care au cea mai mare pondere la Bursa de Valori Bucureşti (n.r. în indicele BET). Cum preţul energiei a crescut puternic, automat şi preţurile titlurilor producătorilor de energie au crescut. A fost o decizie bună a fondurilor pe partea de acţiuni".

În perioada iulie 2021 - iunie 2022, indicii de tip Total Return ai bursei noastre, ce includ şi dividendele acordate de companii, au avut randamente de 10-13%, în timp ce indicele BET, ce captează dinamica preţurilor celor mai lichide 20 de acţiuni de la BVB, a avut o apreciere de 3,5%. În schimb indicele pan-european Stoxx 600 a avut un recul de 10%, ceea ce ilustrează robusteţea de care a dat dovadă piaţa noastră.

• Aurelian Dochia: "Când se prefigurează o criză globală, este firesc să se încerce strângerea investiţiilor către activele care pot fi înţelese şi controlate mai bine"

Analistul economic Aurelian Dochia spune că, în momentul în care se prefigurează o criză globală, este firesc să se încerce strângerea investiţiilor mai aproape de casă, către activele care pot fi înţelese şi controlate mai bine.

"În opinia mea, aceasta ar putea să fie principala explicaţie pentru care fondurile de pensii s-au concentrat pe acţiuni româneşti. Dar o asemenea strategie are şi dezavantaje. Se reduce diversitatea portofoliului, or ştim bine că în investiţii este recomandat un portofoliu cât mai divers care, pe termen lung, este mai rezistent la fluctuaţiile condiţiilor economice", ne-a spus analistul.

La jumătatea anului trecut, fondul Pilon II gestionat de NN Pensii, administratorul cu cele mai mari active, avea 507,7 milioane de acţiuni Banca Transilvania (cea mai importantă deţinere de titluri listate la BVB ale fondului) iar în iunie acest an avea aproape 560,1 milioane de acţiuni TLV, conform calculelor noastre, ceea ce înseamnă că NN nu a făcut mari achiziţii sau vânzări de titluri ale instituţiei de credit, ţinând cont şi de acţiunile gratuite acordate de bancă.

În schimb, de la 641,6 milioane de titluri Fondul Proprietatea (FP), fondul ajunsese la 677,2 milioane de acţiuni la jumătatea acestui an, situaţia asemănătoare cu deţinerea de la OMV Petrom (SNP), care a crescut de la 2,47 miliarde de titluri, la aproape 2,8 miliarde de titluri.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte acţiunile străine, NN a menţinut deţinerea pe titlurile companiei olandeze Prosus (cea mai mare din portofoliu la jumătatea anului trecut), în schimb a ieşit din acţionariatul Banco Santander, Grifols şi Worldline. În ansamblu, valoarea totală a deţinerilor titlurilor străine în portofoliul fondului a scăzut cu 58%, între iulie 2021 şi iunie 2022, până la 244,2 milioane de lei, în timp ce valoarea acţiunilor româneşti a urcat cu 11,3%, la 7,36 miliarde de lei, conform calculelor noastre.

Fondul AZT Viitorul Tău, administrat de Allianz Ţiriac Pensii Private, al doilea ca mărime după dimensiunea activelor gestionate, prezintă o situaţie diferită faţă de celelalte fonduri Pilon II, în sensul că şi-a mărit expunerea pe acţiuni străine, intrând în acţionariatul companiei Ahold Delhaize. Dar, fondul deţine doar două titluri listate pe alte burse, iar ponderea lor în total este de sub 1%. Metropolitan Life, al treilea fond ca mărime a activelor, deţine numai acţiuni româneşti.

Pentru fondul Vital, administrat de Aegon Pensii, valoarea acţiunilor româneşti din portofoliu a urcat cu 9,6%, din iulie 2021 până în iunie 2022, la 1,96 miliarde de lei, în timp ce valoarea acţiunilor străine a coborât puternic, cu 42%, la circa 89 milioane de lei. Fondul şi-a diminuat cu aproape 28 milioane de acţiuni deţinerea la FP, dar şi-a crescut poziţiile pe companiile energetice. La jumătatea anului trecut, fondul de pensii avea 557,6 milioane de acţiuni Petrom, pentru ca în iunie acest an să aibă 755 de milioane, în timp ce la Nuclearelectrica şi-a mărit deţinerea de la 4,81 milioane de acţiuni la cinci milioane. În cazul Romgaz, la jumătatea anului, fondul administrat de Aegon avea aproape 4,3 milioane de acţiuni, faţă de patru milioane un an în urmă.

În ceea ce priveşte acţiunile străine, fondul şi-a menţinut poziţia pe Deutsche Post (cea mai mare din portofoliu la jumătatea anului trecut), dar a ieşit din acţionariatul Compagnie Financiere Richemont şi Netia, între alte mişcări.

• Adrian Codirlaşu: "Nu cred că fondurile de pensii vor reuşi să bată inflaţia, în următorii ani"

Dar acţiunile reprezintă doar un sfert sau chiar mai puţin din portofoliile fondurilor de pensii, cea mai mare porţie, de 60% şi mai mult, fiind reprezentată de titluri de stat, care au tras în jos performanţa fondurilor de pensii Pilon II, în ultima perioadă.

Adrian Codirlaşu este de părere că în condiţiile actuale, fondurile nu vor avea randamente peste inflaţie în următorii câţiva ani, pentru asta fiind nevoie de o diversificare mai mare.

Analistul ne-a spus: "Acţiunile au performat bine, dar problema este pe partea titlurilor de stat. Prin lege, fondurile de pensii trebuie să deţină multe titluri de stat. Dar într-o perioadă cu inflaţie ridicată acestea subperformează. Şi cum titlurile de stat, care au o dobândă real negativă, au o pondere atât de mare în portofolii, fondurile de pensii nu prea au cum să bată inflaţia. Nu au reuşit anul trecut şi nu cred că vor reuşi nici în următorii câţiva ani. Cumva este necesară o diversificare mai mare".

În 2021, randamentele fondurilor Pilon II s-au situat între 7,2% pentru cel administrat de NN Pensii şi 3,3% pentru cel al BRD Pensii, într-un an în care inflaţia a atins 8,2% în ultima lună. În 2022 fondurile se confruntă cu deprecieri ale activelor, cauzate de scăderea temporară a valorii titlurilor de stat din portofolii.

Andrian Codirlaşu a adăugat: "În plus, titlurile de stat nu sunt chiar atât de sigure. Să ne gândim de exemplu la un «downgrade» al României. În momentul de faţă suntem pe ultima treaptă de «investment grade», dar dacă intrăm în categoria «non-investment grade» pierderea de acum apărută din cauza inflaţiei va fi mică faţă de cea care ar putea apărea atunci. Iar pierderea va fi resimţită de cei ce se vor pensiona, care vor lua mai puţin. Sigur că este un scenariu de risc, dar având în vedere deficitul bugetar nu putem să-l excludem. O concentrare pe o clasă de active şi pe un singur emitent prezintă riscuri mari. Dacă se face o concentrare pe titluri de stat, măcar să se diversifice emitenţii - un portofoliu diversificat, cu titluri ale României dar şi ale altor ţări. În plus, astfel s-ar face şi o diversificare valutară care, de asemenea, este benefică".

Conform datelor agregate de noi din rapoartele fondurilor de pensii, la jumătatea anului niciunul dintre cele şapte fonduri Pilon II nu avea titluri de stat ale altor ţări în afară de România.

Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), spune că investiţiile numai în titluri de stat locale ţin doar de decizia administratorilor.

"Legislaţia permite fondurilor de pensii private să investească (nu doar la titlurile de stat, ci la toate celelalte instrumente permise) în titluri emise în Spaţiul Economic European (Uniunea Europeană + Norvegia, Islanda, Liechtenstein). Preferinţa administratorilor pentru titlurile de stat româneşti este deci subiectivă, legată de cunoaşterea pieţei şi oportunităţile de randament, nu dictată de legislaţie", ne-a transmis purtătorul de cuvând al APAPR.

• Aurelian Dochia: "Nu trebuie să pierdem din vedere rolul esenţial pe care-l au titlurile de stat în portofoliile fondurilor de pensii, care trebuie să aibă o perspectivă de zeci de ani"

Chiar dacă în prezent fondurile de pensii se confruntă cu pierderi, acestea au orizonturi investiţionale îndelungate, astfel încât privite în perspectivă variaţiile temporare sunt nesemnificative, spune Aurelina Dochia.

"Fondurile de pensii au o perspectivă lungă, de zeci de ani, iar pentru un asemenea orizont de timp aceste variaţii temporare ale pachetelor de titluri de stat, de obligaţiuni, sunt nesemnificative. Până la urmă, titlurile de stat au riscurile cele mai scăzute, iar o regulă de bază a investiţiilor este ca o bună parte din portofoliu să fie cu risc redus. Fondurile de pensii sunt obligate să respecte această regulă. În momentul de faţă, portofoliul de titluri de stat pare dezavantajos pentru fonduri, dar în câţiva ani s-ar putea ca situaţia să se inverseze. Vedem că titlurile pe care le vinde statul acum au ajuns la dobânzi de 7-8% pe an, care s-ar putea ca în doi-trei ani să fie un câştig foarte bun faţă de dobânda de atunci a titurilor, de 4-5%. Nu trebuie să pierdem din vedere rolul esenţial pe care-l au titlurile de stat în portofoliile fondurilor de pensii, care trebuie să aibă o perspectivă de zeci de ani".

Conform unei prezentări a Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România de la jumătatea lunii iunie susţinută de preşedintele Radu Crăciun, în perioada 2008-2021, performanţa Pilonului II de pensii private obligatorii a depăşit substanţial inflaţia cumulată din acel interval.

Potrivit datelor prezentate atunci, după 14 ani de funcţionare (20 mai 2008 - 31 mai 2022), 7,8 milioane români contribuie la şapte fonduri de pensii Pilon II, contribuţiile virate în sistem fiind de 72,5 miliarde lei. Plăţile deja realizate de fonduri erau de circa 850 milioane lei, iar activele nete administrate se ridicau la 88 miliarde de lei. Câştigul net generat de Pilonul II pentru cetăţenii ţării noastre era de 16,3 miliarde de lei (net de toate comisioanele percepute), echivalentul unui randament mediu anual de 7,3% timp de 14 ani.

În ultima perioadă în spaţiul public au apărut noi zvonuri despre "naţionalizarea" fondurilor din pensiile private obligatorii, adică integrarea Pilonului II în Pilonul I, ce au fost infirmate de Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. Într-un proiect de ordonanţă de urgenţă, Guvernul propune o serie de schimbări în funcţionarea sistemului pensiilor private, una dintre principalele măsuri fiind legată de reducerea comisioanelor practicate de administratorii de fonduri.

USR a solicitat Guvernului să renunţe la proiectul de ordonanţă de urgenţă apreciind că se urmăreşte "gonirea" administratorilor din România şi "confiscarea banilor" de către stat, conform Agerpres.