Fluxul de gaze ruseşti prin Nord Stream 1 a fost oprit miercuri pentru mentenanţă şi ar urma să fie reluat mâine, 3 septembrie. După o creştere viguroasă în ultima lună preţurile s-au mai calmat la bursa din Viena, în urma marcărilor de profit, dar orice sincopă ar reinflama spiritele.

Cuprinse de entuziasm în faţa perspectivei îngenuncherii şi pedepsirii Rusiei pentru invadarea Ucrainei, autorităţile europene şi americane proclamau, cu doar câteva luni în urmă, că există soluţii pentru înlocuirea importurilor de petrol şi gaze din Rusia.

Nicio sesiune fără moţiune...simplă, pare a fi sloganul partidelor din opoziţia parlamentară. În prima zi a sesiunii de toamnă a Camerei Deputaţilor, grupul parlamentar al USR a depus, ieri, o moţiune simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, căruia îi solicită demisia din cauza modului în care a plafonat şi compensat preţurile din energie. Moţiunea celor de la USR a fost semnată şi de parlamentarii Forţei Dreptei, formaţiune politică înfiinţată de fostul lider liberal Ludovic Orban, şi va fi susţinută şi de deputaţii AUR, aşa cum au afirmat reprezentanţii partidului condus de George Simion.

• Prim-vicepremierul Andrei Belousov anticipează că PIB-ul Rusiei va înregistra un declin anual de peste 2% în 2022, după scăderea de 0,4% din semestrul întâi 

Economia Rusiei a scăzut cu 0,4% în primul semestru din 2022, faţă de perioada similară din 2021, dar investiţiile de capital, unul dintre motoarele creşterii PIB, au sporit cu 7,8% în acelaşi interval, arată datele Serviciului Federal de Statistică Rosstat, potrivit Reuters.

Pandemia de Covid-19, crizele generate de explozia preţurilor din energie şi războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina au avut efecte şi asupra mediului de afaceri din ţara noastră, care s-a confruntat cu o lipsă a materialelor necesare din cauza disfuncţionalităţilor ce au intervenit pe lanţurile de aprovizionare, cu majorarea facturilor la utilităţile publice, cu creşterea preţurilor materialelor, fapt ce a dus la mărirea devizelor generale pentru lucrările de investiţii publice, şi cu o lipsă de finanţare din partea statului.

• (Interviu cu Marcel Ioan Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) 

Reporter: Care este situaţia privind fondurile europene alocate mediului de afaceri? Am văzut că în ultima perioadă aţi lansat o serie de măsuri care cumulat aduc un plus de sprijin financiar de 1,5 miliarde euro pentru companiile din ţara noastră.

Marcel Boloş: Într-adevăr, pe politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2014-2020 avem o situaţie mai specială, deoarece avem un risc de a pierde banii alocaţi, estimarea noastră fiind de 12 miliarde euro.

Au trecut 11 luni de la vizita de la Bucureşti a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care eram anunţaţi că oficialii de la Bruxelles sunt de acord cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al ţării noastre şi ne-am fi aşteptat ca, în acest timp, mai ales că UE ne-a livrat un avans de 3,7 miliarde euro din cei 29,2 miliarde euro, să vedem demarată implementarea mai multor proiecte, pentru că guvernanţii ne-au asigurat că în documentul respectiv au trecut proiectele mature.

• Lipsa accesului la finanţare, costurile ridicate ale împrumuturilor, volatilitatea pieţelor financiare şi creşterea preţurilor din energie - problemele ridicate de antreprenori la Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti 

Reporter: Parlamentul European a atras atenţia Comisiei Europene, în urmă cu două luni, că în mai multe PNRR-uri autorităţile centrale ale statelor membre nu au ţinut cont de necesităţile administraţiilor locale şi regiunilor privind includerea la finanţare a unor proiecte. Mai mulţi parlamentari europeni au transmis Comisiei că este nevoie să monitorizeze atent aceste aspecte, pentru a se asigura că se va atinge rezilienţa dorită. În aceste condiţii, care este rolul Reprezentanţei Comisiei Europene în monitorizarea modului în care autorităţile centrale ating bornele şi jaloanele asumate prin PNRR?

Ramona Chiriac: Încep prin a evidenţia faptul că bugetul pe termen lung al UE şi NextGenerationEU - instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea economică - formează cel mai mare pachet de stimulente finanţat vreodată în Europa. Un cuantum total de 2.018 miliarde euro, în preţuri actuale, susţine reconstruirea Europei în perioada de după pandemia de COVID-19 şi în acest context de război.

"Moda" transformării calendarului într-un soi de insectar ne-a cadorisit cu tot felul de zile care, după unii şi alţii, ar trebui sărbătorite, rememorate, re-marcate, reconfigurate în semnificaţiile lor, în conştiinţa publică.

• (Interviu cu Forin Jianu, preşedintele CNIPMMR) 

Reporter:Au trecut opt luni de când Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă a început să fie implementat în ţara noastră, dar până acum antreprenorii din ţara noastră nu au primit vreun euro din banii alocaţi. Din acest punct de vedere, ce este mai bine pentru antreprenori - să acceseze fondurile din PNRR sau să apeleze la programele derulate prin FNGCIMM, cum ar fi IMM Invest Plus? Pentru că până acum se pare că doar programele finanţate din bugetul de stat au funcţionat în sprijinirea mediului de afaceri...

Florin Jianu: Sigur că importante sunt ambele categorii de programe pentru că ele se adresează unor categorii diferite.

Finanţarea din fonduri europene pare un domeniu interzis pentru cele peste 200 companii de distribuţie de bunuri din ţara noastră, atât timp cât niciun ministru nu a alocat o sumă pentru aceste companii şi a existat o neconcordanţă permanentă privind introducerea codurilor CAEN ale activităţii respective printre domeniile ce ar putea primi finanţare, afirmă Ovidiu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distrbuţie de Bunuri din România (ACDBR).

Guvernul a aprobat, la iniţiativa Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) patru scheme de finanţare penru IMM-uri, care vor aduce o infuzie de capital de 1,5 miliarde euro în mediul de afaceri din ţara noastră.

• Judeţul Cluj - campion la finanţare pe submăsura 6.2, cu 171 de proiecte în valoare de 10,6 milioane euro 

Antreprenorii din mediul rural au beneficiat - în perioada de alocare 2014-2020 - de 111,3 milioane euro, în cadrul submăsurii 6.2 - "Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale".

Companiile de construcţii din ţara noastră sunt pregătite pentru a executa lucrările din marile proiecte de infrastrcutură ce vor fi finanţate până la finalul anului 2026 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Una dintre componentele prevăzute în PNRR, aceea privind turismul sustenabil, se află în implementare, în ceea ce priveşte cele 12 rute turistice/culturale care vor fi finanţate prin intermediul fondurilor europene alocate.

Pagubele însemnate cauzate de seceta din acest an culturilor agricole însămânţate toamna trecută şi în primăvara anului 2022, vor fi acoperite pentru o parte din fermieri din fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR), în cadrul submăsurii 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor".

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primeşte, în perioada 9 august -16 decembrie 2022, cereri de finanţare pentru submăsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune a submăsurii 17.1 este de 15.260.041 euro.

Administraţia Fondului Cultural Naţional a lansat ieri apelul de proiecte în cadrul sesiunii de finanţare 1/2023 şi apelul de programe multianuale, sesiunea 2023-2024. Bugetul de 22 milioane de lei prevazut de Consiliul AFCN pentru proiecte culturale este distribuit pe 12 arii tematice: Arte vizuale, Teatru, Muzică, Dans, Artă digitală şi noile medii, Intervenţie culturală, Rezidenţe de creaţie, Educaţie prin cultură, Promovarea culturii scrise, Patrimoniu cultural material, Patrimoniu cultural imaterial, Proiecte cu caracter repetitiv.

Muzeul Ţăranului intră în toamnă în haine de sărbătoare. Cea de-a zecea ediţie a Zilelor Muzeului Ţăranului se va desfăşura în perioada 8 - 18 septembrie, în preajma sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci.

Chestiunea toaletelor şcolare, tratată, din nefericire, adesea ca o glumă, a început să deranjeze conducerea Guvernului, ba chiar să provoace discuţii în cadrul acestuia.

Pandemia şi-a pus serios amprenta asupra activităţii culturale. Regresul este certificate în mod oficial. Activitatea unităţilor cultural-artistice în anul 2021 a fost influenţată de criza sanitară cauzată de virusul COVID- 19.

• Emmanuel Macron: "Divizarea Europei era unul dintre obiectivele războiului declanşat de Moscova" 

Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat ieri pentru continuarea dialogului cu Rusia, apreciind că "trebuie asumată posibilitatea de a continua să discuţi cu toată lumea", "mai ales cu cei cu care nu suntem de accord", informează AFP.

Legea privind protecţia avertizorilor publici a fost modificată, ieri, de Senat, în sensul solicitat de preşedintele Klaus Iohannis, care a trimis spre reexaminare actul normativ adoptat de Parlament la finalul lunii iunie. Au fost înregistrate 76 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri.

Bursele din Europa au urmat un curs negativ ieri, atingând nivelul minim al ultimelor şapte săptămâni, în condiţiile în care investitorii au preocupări legate de inflaţie, respectiv de o înăsprire agresivă a politicii monetare.

• Tranzacţii de 38,3 milioane lei, cu mult sub media zilnică a anului  

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut scăderi consistente în şedinţa de tranzacţionare de ieri, într-un context negativ pentru pieţele de acţiuni internaţionale.

• Speculanţii din piaţa de energie vor fi amendaţi cu 5% din cifra de afaceri 

Consumatorii casnici şi cei industriali sunt nevoiţi, de ieri, să îşi diminueze cu 15% consumul de energie electrică, după ce Guvernul a aprobat modificarea OUG 27/2022 şi a redus plafoanele maxime până la care aplică compensarea facturilor şi plafonarea preţului la energie.