Senatul a modificat legea protecţiei avertizorilor publici de integritate

Legea privind protecţia avertizorilor publici a fost modificată, ieri, de Senat, în sensul solicitat de preşedintele Klaus Iohannis, care a trimis spre reexaminare actul normativ adoptat de Parlament la finalul lunii iunie. Au fost înregistrate 76 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri.

Legea a fost iniţiată de Guvern, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, a trecut de filtrul Curţii Constituţionale, dar a fost retrimisă Parlamentului la reexaminare ca urmare a cererii preşedintelui. Actul normativ stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat. Legea vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, o transpunere necorespunzătoare a Directivei europene în domeniu implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

Amintim că forma iniţială în care a fost adoptat actul normativ a fost criticată şi de Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Parchetului European, care a menţionat chiar că se gândeşte la demersuri privind o eventuală procedură de infringement, care ar avea efecte şi asupra deblocării fondurilor alocate ţării noastre prin PNRR.

Noul preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, a precizat că prin amendamentele admise ieri sunt respectate atât drepturile avertizorilor, cât şi drepturile individuale ale persoanelor. El a menţionat domeniile în care legea avertizorilor nu se aplică: siguranţa naţională, medical, protecţia informaţiilor între avocat şi client.

"Drepturile individuale sunt respectate şi garantate, dar este încurajată posibilitatea românilor de a da informaţii utile pentru identificarea şi descoperirea unor încălcări ale legii", a menţionat Niculescu-Ţâgârlaş.

Plenul Senatului şi-a însuşit, prin vot, raportul Comisiei juridice şi a admis cererea de reexaminare a preşedintelui României, fiind preluate obiecţiile şefului statului. Potrivit unui amendament al Senatului, raportările anonime trebuie să includă calitatea persoanei care face raportarea.

Actul normativ va fi înaintat spre dezbatere şi aprobare Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Înainte ca legea să fie reexaminată şi de Camera Deputaţilor, 22 de organizaţii neguvernamentale au transmis un apel comun către Marcel Ciolacu - preşedintele Camerei Deputaţilor -, liderii grupurilor politice şi Laurei Vicol, preşedintele Comisiei Juridice, document în care atrag atenţia că legea avertizorului de interitate în forma adoptată de Senat nu garantează raportarea anonimă a cazurilor de corupţie sau de încălcare a legii. "Coaliţia de guvernare trebuie să apere integritatea, nu corupţia", se arată în apelul semnat de ONG-uri. Potrivit acestora, se interzice, în continuare, avertizorului de integritate, chiar şi în varianta legii care a fost adoptată ieri de Senat, să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privinţa achiziţiilor în domenii considerate de stat esenţiale pentru securitatea naţională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar şi previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor.