SUPLIMENT FONDURI EUROPENE Infrastructura de transport şi Valul Renovării, cele mai accesate componente din PNRR

Au trecut 11 luni de la vizita de la Bucureşti a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care eram anunţaţi că oficialii de la Bruxelles sunt de acord cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al ţării noastre şi ne-am fi aşteptat ca, în acest timp, mai ales că UE ne-a livrat un avans de 3,7 miliarde euro din cei 29,2 miliarde euro, să vedem demarată implementarea mai multor proiecte, pentru că guvernanţii ne-au asigurat că în documentul respectiv au trecut proiectele mature.

Din păcate, numai proiectele privind infrastructura de transport şi cele finanţate din componenta Valul Renovării se află pe drumul implementării, iar acest lucru este îngrijorător dacă luăm în calcul că alocarea totală pentru PNRR s-a diminuat cu 2,1 miliarde euro, deoarece anul trecut ţara noastră a înregistrat o creştere economică peste aceea luată în calcul la întocmirea şi aprobarea documentului respectiv.

În ceea ce priveşte proiectele derulate prin finanţările europene, vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunţat că, de la începutul anului 2022 şi până la 1 august, ministerul de resort a semnat contracte de 4,7 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier şi feroviar.

"În viziunea noastră sectorul transporturilor contribuie şi va contribui la ieşirea din această situaţie dificilă. Toate măsurile economico-sociale sunt corelate cu şantierele de infrastructură mare. Prin transpunerea acestor proiecte de infrastructură în lucrări şi şantiere se realizează de fapt liantul între investiţii pentru a creşte nivelul de trai în fiecare regiune a ţării. Noi construim aceste politici, viziune, încă de la preluarea mandatului. De la începutul anului şi până acum avem 332 kilometri m lansaţi în licitaţii şi diferite stadii. În 2021 s-au lansat 70 kilometri. De la 1 ianuarie până la 1 august vorbim de 332 de kilometri. Nu puteam să construim nici kilometri de autostradă, nici de cale ferată, dacă nu aveam contracte încheiate în această perioadă. În construire acum sunt 207 kilometri de autostradă, 61 kilometri de drum expres, iar pentru alţi 130 kilometri de autostradă au fost semnate deja contractele şi vor intra în construire în perioada următoare", a declarat vicepremierul Sorin Grindeanu.

Ministrul Transporturilor a mai arătat că aproape 1.000 kilometri de linie de cale ferată sunt în curs de modernizare.

"Pe zona feroviară sunt peste 250 kilometri de cale ferată în curs de modernizare, pentru alţi 162 kilometri au fost desemnaţi câştigători, iar pentru 166 kilometri de cale ferată au fost depuse ofertele şi vor intra în execuţie în perioada următoare. Ajungem undeva la 1.000 kilometri adunând toate aceste programe pe care le aminteam mai devreme. V-aş prezenta faptul că de la începutul anului şi până la 1 august la Ministerul Transporturilor s-au semnat contractele pe toate tipurile de transport de aproximativ 4,7 miliarde euro. Cel mai bun an în trecut, în istorie, a fost în urmă cu 2-3 ani, când au fost semnate contracte în valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în primele 8 luni ale anului 2022 am ajuns aproape de 5 miliarde, iar până la finalul anului eu cred că vom depăşi suma de 8 miliarde, aşa cum ne-am propus", a afirmat recent Sorin Grindeanu.

Printre autostrăzile care vor fi finanţate în perioada următoare din PNRR, se numără Autostrada Moldovei, A7, Autostrada Unirii - Târgu Mureş-Iaşi, tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti, iar una dintre rutele feroviare finanţate cu prioritate va fi Caransebeş-Lugoj- Timişoara-Arad, pentru care a fost deja atribuit şi semnat contractul pentru reabilitarea integrală a tronsonului de cale ferată ce se întinde pe 162 kilometri.

Din păcate, lucrurile trenează în privinţa realizării metroului din Cluj Napoca şi a inelului feroviar din jurul Capitalei, obiective prinse în PNRR. Se pare însă că se pun în mişcare proiectele privind achiziţionarea de material rulant pentru transportul feroviar sustenabil, verde, de persoane, deoarece a fost demarată procedura de achiziţie pentru 12 trenuri cu hidrogen, investiţie care se ridică, împreună cu costurile de mentenanţă şi aprovizionare cu hidrogen pentru 30 de ani, la peste un miliard de euro.

• Eficientizarea energetică şi construcţia de creşe - programele accesate de autorităţile locale

În afara Ministerul Transporturilor, se pare că şi Ministerul Dezvoltării şi-a luat deja o parte importantă din PNRR, deoarece a finalizat evaluarea tuturor proiectelor depuse în cadrul Componentei 5 - Valul renovării, a semnat 28 contracte de finanţare şi chiar a efectuat primele plăţi pentru acestea, a anunţat ministrul Cseke Attila.

În perioada 1 aprilie 2022 - 30 mai 2022, au fost depuse 1437 cereri de finanţare pentru apelurile de proiecte aferente Componentei 5 - Valul Renovării, pe platforma electronică a MDLPA. Prin Componenta 5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a 4.333 blocuri de locuinţe şi clădiri publice. Ministerul asigură şi o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către ţara noastră a finanţării europene.

"Valul renovării a fost cel mai mare apel de proiecte lansat până acum, cu cea mai mare finanţare din PNRR, iar numărul record de cereri depuse demonstrează că există o nevoie mare pentru renovarea clădirilor, măsura propusă de noi, prin care nu cerem cotă-parte de la locatari sau de la autorităţile locale, fiind, de asemenea, necesară", a precizat ministrul Cseke Attila.

De la închiderea apelului de proiecte şi până în prezent, Ministerul Dezvoltării a semnat 28 de contracte de finanţare prin Componenta, pentru renovarea integrată şi creşterea eficienţei energetice a unor clădiri publice.

Pe lângă Valul Renovării, Ministerul Dezvoltării a finalizat şi apelul privind realizarea de creşe noi, proiectele respective fiind finanţate şi ele din PNRR. Autorităţile administraţiei publice locale au depus 228 cereri de finanţare pentru construirea de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul - a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, după închiderea apelurilor de proiecte.

Acest lucru a fost posibil deoarece Ministerul Dezvoltării a lansat, anul trecut, un apel de proiecte pentru construcţia unor creşe noi, moderne şi eficiente din punct de vedere energetic, finanţate din fonduri guvernamentale. 64 dintre cererile primite pentru acest apel de proiecte vor fi finanţate acum din PNRR.

În urma finalizării apelurilor de proiecte, 64 de creşe pot primi finanţare, iar pentru 22 dintre ele a fost semnat şi contractul de execuţie, iar celelalte 42 sunt în procedură de licitaţie publică şi urmează să fie încheiate contractele de execuţie a lucrărilor.

Beneficiind de o finanţare în valoare de aproape 300 milioane euro din PNRR, Ministerul Dezvoltării va construi peste 100 de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul. 64 vor fi cele preluate, iar pentru restul a fost derulat un alt apel de proiecte, care s-a încheiat în această vară.

Totodată, Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziţia autorităţilor interesate proiecte-tip, grăbind semnificativ procesul de construcţie şi diminuând costul total, prin eliminarea necesităţii de a proiecta fiecare creşă în parte.

Creşele nZEB (near-Zero Energy Building) vor fi dotate cu panouri solare şi fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie şi apă caldă din surse regenerabile, iar anvelopa clădirii va fi foarte bine izolată termic, cu uşi şi geamuri izolante. Clădirile vor fi, de asemenea, dotate cu pompe de căldură cu puţuri forate în mare adâncime, care asigură un agent termic de 10 Celsius, indiferent de anotimp. Vara pot fi folosite pentru răcirea spaţiului, iar iarna ajută la încălzire, fiind nevoie de un aport de energie redus pentru a încălzi creşele pornind de la 10 . În acelaşi timp, aceste creşe vor reduce impactul fenomenului de efect de seră, iar clădirile vor avea sisteme inteligente, digitale de management al acestor resurse, şi, în acest fel, cheltuielile vor fi mici.

În funcţie de mărimea lor, noile creşe vor asigura locuri pentru 40-110 copii şi vor avea săli de joacă, dormitoare, sală pentru festivităţi, bucătărie şi spălătorie proprii, cabinet medical, spaţii administrative şi spaţiu de joacă amplu, în aer liber.

În prezent, în creşele de stat, sunt locuri disponibile pentru mai puţin de 4% dintre copiii de vârstă antepreşcolară, aproximativ 16.000 copii. Construcţia creşelor finanţate prin PNRR, până în anul 2025, va asigura încă 7.450 locuri, la care se adaugă locurile în creşele construite de Ministerul Dezvoltării cu finanţare din bugetul naţional.

• 25 de spitale, modernizate prin PNRR

În ultimele luni şi infrastructura din sistemul de sănătate publică a intrat în atenţia cetăţenilor odată cu punerea în consultare publică de Ministerul Sănătăţii a criteriilor pe baza cărora vor fi selecţionate spre finanţare din PNRR 25 de spitale din ţară.

Ministerul Sănătăţii a prezentat şi o listă cu indicatori care trebuie îndepliniţi în procesul de modernizare. De pildă, este obligatoriu ca după modernizare, spitalele să îşi reducă considerabil consumul de energie.

"Noi trebuie să facem cel puţin 25 de obiective din această listă de 49. Ce indicatori trebuie îndepliniţi? Cel puţin 1500 de paturi trebuie să fie într-o clădire cu un consum energetic aproape de zero şi cel puţin 1300 de paturi în clădiri NZEB plus care înseamnă să aibă un necesar de energie primară cu 20% mai mic decât cerinţa pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal de zero, deci nişte clădiri verzi", a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.

Bugetul pentru modernizarea unităţilor spitaliceşti este de 1,7 miliarde de euro, iar o parte din bani sunt destinaţi achiziţionării de aparatură medicală nouă, în timp ce restul sumei va fi direcţionat către construcţia de spitale noi.

"Avem un buget de 1,7 miliarde - 1,89 miliarde euro pentru infrastructura spitalicească nouă, din care 635 milioane euro pentru echipamente şi aparatură medicală. E o proporţie corectă, cam 35%, reprezintă aparatura medicală din cadrul investiţiei într-o unitate spitalicească", a mai spus Alexandru Rafila.

Pe lângă criteriile privind unităţile de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii a lansat la începutul lunii august şi un apel de proiecte prin care medicii de familie, pe baza celor peste 180 milioane euro alocaţi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, îşi vor putea renova şi dota cabinetele medicale.

Practic prin PNRR 3000 de medici de familie sau asocieri de cabinete medicale de medicină primară vor putea să renoveze şi să doteze cabinetele cu echipamente medicale precum electrocardiograf digital, ecograf portabil, dar şi cu echipamente IT. În plus, medicii de familie vor putea investi şi în monitoare pentru funcţii vitale precum frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială non-invazivă, pulsoximetria, temperatura sau spirometrul digital, dar şi multe altele.

Pentru dotarea cu echipamente şi mobilier, fiecare cabinet medical sau asociere de cabinete va avea acces la fonduri în valoare de 45.000 de euro fără TVA. Pentru renovare, medicii pot solicita fonduri de până la 15.000 de euro fără TVA.

Alocarea se face pe baza investiţiei 1 - "Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistenţă medicală primară" din cadrul Componentei 12 - Sănătate, din PNRR.

• Apeluri de proiecte pentru eficienţa energetică în sectorul industrial

Şi Ministerul Energiei a lansat în acest an câteva apeluri de proiecte ce urmează a fi implementate cu sprijinul finanţării din PNRR. Unul dintre aceste apeluri s-a încheiat în 31 august şi priveşte Măsura de investiţii 5 - Sprijinirea investiţiilor în modernizare, monitorizarea şi eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienţei energetice în sectorul industrial.

Prin realizarea proiectelor finanţabile în cadrul acestei scheme de ajutor se urmăreşte finalizarea a cel puţin 50 de proiecte de eficienţă energetică în industrie, prin care să se obţină o reducere cu cel puţin 30% a emisiilor indirecte şi directe a gazelor cu efect de seră.

Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordat prin prezenta măsură, în baza art. 38 - Ajutoarele pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică, din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratat, este de maxim 1,2 milioane euro pentru o întreprindere, reprezentând 30% din costurile eligibile la care se adaugă bonusurile conform punctului 1.7. Finanţarea este eligibilă pentru un singur proiect (definit ca o singură intervenţie şi/sau pachet de intervenţii) la nivelul unei întreprinderi, indiferent de numărul de sucursale/puncte de lucru/filiale pentru care aplică.

Solicitanţii eligibili sunt: operatori economici - microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, dar şi întreprinderi mari, entităţi cu personalitate juridică înregistrate în România şi care activează în conformitate cu legislaţia naţională în domeniu, pe teritoriul României, respectând condiţia înregistrării la ONRC.

Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 62 milioane euro, fonduri europene nerambursabile asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă - Componenta 6 Energie.

În această perioadă, până pe 15 septembrie, se desfăşoară şi apelul de proiecte privind Măsura de investiţii 3 - Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile şi de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică şi termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde. Investiţia va asigura furnizarea de energie termică consumatorilor, în contextul eliminării treptate a cărbunelui/lignitului din procesul de producţie a energiei electrice.

Obiectivul măsurii de investiţii I.3 din cadrul PNRR este de a face investiţii în unităţi/centrale de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, în sectorul încălzirii centralizate, flexibile, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/ cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viaţă economică, pragul de maximum 250g CO2 eq/KWh.

Proiectele finanţabile în cadrul apelului trebuie să asigure construcţia sau modernizarea unor unităţi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă în sectorul încălzirii centralizate, pe gaze, flexibile şi de înaltă eficienţă, cogenerare. Investiţiile trebuie să înlocuiască cel puţin aceeaşi capacitate a unor centrale electrice şi/ sau a unor centrale de producere a energiei termice cu emisii semnificativ mai mari de dioxid de carbon (de exemplu, pe bază de cărbune, lignit sau petrol), astfel ducând la o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Prin realizarea acestor proiecte se urmăreşte creşterea cu aproximativ 300 MW a puterii instalate în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate.

Solicitanţii eligibili sunt:

- Societăţile (întreprinderi mici, mijlocii şi mari) constituite conform prevederilor legii 31/1990 sau conform dispoziţiilor legii 346/2004, care au ca obiect de activitate producerea energiei electrice şi termice în cogenerare (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în sensul legii 325/2006.

- Unităţi administrativ teritoriale (UAT)/subdiviziunile administrativ-teritoriale, definite prin legea 215/2001, care produc energie termică în scopul furnizării în reţeaua de transport şi distribuţie pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică.

Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 388,05 milioane euro, din care 298,5 milioane euro sunt fonduri europene asigurate prin PNRR, iar restul de 89,55 milioane euro sunt fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%.