SUPLIMENT FONDURI EUROPENE Acţiuni tardive ale MADR: trei ani pierduţi din finanţarea europeană

Planul Naţional Strategic nu a demarat încă, deşi finanţările, conform mecanismului care ghidează cadrul finan- ciar european multianual sunt alocate pentru perioada 2021-2027. În România, PNS se va derula în perioada 2023-2027. Fermierii au pierdut doi ani în care ar fi putut să facă investiţiile necesare dezvoltării exploataţiilor agricole sau zootehnice. Procesatorii şi producătorii din industria agro-alimentară au pierdut doi ani în care ar fi putut să pună măcar bazele depozitelor pe care şi le doresc de foarte mult timp şi în care ar fi putut să îşi retehnologizeze o parte din echipamentele folosite în activitate. Micii antreprenori, care derulează afaceri neagricole în mediul rural, au pierdut 24 de luni în care ar fi putut, pe baza finanţării din Planul Naţional Strategic, să îşi scaleze business-ul, să îl upgradeze şi să ofere servicii mai bune din punct de vedere calitativ cetăţenilor din comunele ţării.

Tinerii fermieri... Ei bine, despre tinerii fermieri putem spune că, potrivit noului PNS, nu mai sunt tineri. Vârsta maximă de 45 ani pentru beneficiari arată că vorbim deja despre adulţi în toată regula şi că o parte importantă din tinerii din mediul rural am pierdut-o. Fie a plecat din ţară către meleaguri mai bune, unde calitatea infrastructurii educaţionale, de sănătate, de transport, etc. joacă un rol important în decizia tinerilor de a rămâne peste hotare şi a-şi întemeia o familie, fie a plecat la oraş, unde a îngroşat rândul tinerilor care nu şi-au finalizat studiile şi care nu au un loc de muncă, aşa numita reţea NEETS. Aceştia nu îşi doresc să revină la sat, chiar dacă suma oferită în noul PNS pentru instalarea tinerilor fermieri este de cinci ori mai mare decât pe cadrul financiar european multianual 2014-2020 (+3). De la 40.000 euro s-a ajuns acum, pentru 2023-2027 la 200.000 euro pe proiect, o sumă tentantă, dar care înseamnă multă muncă şi multă responsabilitate din partea celor care ar dori să beneficieze de banii respectivi.

Agricultura şi mediul rural s-au confruntat cu criza sanitară, cu criza din energie şi cu dificultăţile apărute pe lanţul de aprovizionare cu inputuri generate de invazia ilegală a Ucrainei de către Federaţia Rusă. Peste acestea s-a aşezat şi problema tranzitului cerealelor ucrainene prin ţara noastră, din care o parte rămâne ilegal la unii procesatori şi producători din România, în detrimentul agricultorilor noştri. În acest context, fondurile europene reprezintă o gură de oxigen necesară pentru dezvoltarea companiilor din agribusiness şi pentru scalarea activităţilor desfăşurate de micii fermieri.

Din păcate, în ultimii doi ani cei 5,8 miliarde euro alocaţi prin Planul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027 nu au fost accesibili din cauza lentorii cu care s-a mişcat statul român, fie că vorbim despre funcţionarii din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene sau despre cei din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Acordul pentru finanţarea pe noul cadrul financiar multianual 2021-2027 a fost semnat aproape de finalul primului an de implementare, iar întocmirea şi aprobarea Planului Naţional Strategic pentru agribusiness a cunoscut o adevărată saga începută în anul 2021 în vremea ministrului liberal al agriculturii Adrian Oros, continuată de ministrul social-democrat Adrian Chesnoiu şi finalizată, după îndelungi consultări cu partenerii sociali şi cu oficialii Comisiei Europene, de ministrul Petre Daea în primăvara anului 2023. În această perioadă, funcţionarii MADR şi ai instituţiilor din subordine ar fi putut să întocmească cu partenerii sociali ghidurile de finanţare pe viitorul PNS, pentru ca în primăvara acestui an, imediat după aprobarea planului, să iniţieze sesiunile de apeluri de proiecte pe cele 38 de direcţii de intervenţie, iar acum primii fermieri să fi primit deja finanţarea necesară. Din păcate, nu au făcut-o. Avem doar 9 ghiduri aprobate din 38, apelurile pentru cele nouă direcţii vor fi lansate undeva la mijlocul toamnei, iar fermierii vor primi banii pentru PNS 2023-2027 (care trebuia să fie PNS 2021-2027) abia în anul 2024. Practic, vor mai pierde un an.

În tot acest timp, nimeni din autorităţile centrale nu îşi asumă vreo vină, cum nu şi-a asumat vreo vină nici pentru modul în care s-au desfăşurat lucrurile în perioada de finanţare 2014-2020(+3). Probabil că vom asista din nou la un hei-rup de semnare de contracte de finanţare în ultimii doi ani - 2026 şi 2027 - pentru ca persoanele aflate vremelnic în fruntea MADR să se laude cu gradul ridicat de absorbţie din perioada... 2024-2027. Fără ca vreuna dintre ele să ia în calcul că din 2021 până în 2024, din cauza lipsei de finanţare necesare, o parte importantă din micii fermieri şi-a închis activitatea şi mulţi tineri din mediul rural au plecat spre alte meleaguri.

Agricultura românească suferă, dar nu din vina fermierilor, ci din vina celor care gestionează la nivel central acest sector economic.