SUPLIMENT FONDURI EUROPENE "Este necesar să reformăm sistemul de implementare a programelor şi instrumentelor de finanţare"

Reporter: Care este situaţia privind fodnurile europene destinate IMM-urilor?

Florin Jianu: Situaţia este simplă în acest moment. Deşi acordul de parteneriat s-a semnat în 5 octombrie 2022, deşi la începutul anului au fost promise şi asumate de către Guvern - datele sunt publice, se găsesc pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi pe alte site-uri oficiale - un număr de 490 de apeluri pentru 36,8 miliarde euro, în acest moment nu este absorbit efectiv în economie niciun euro. Situaţia e simplă: zero fonduri europene.

Reporter: Nici măcar în domeniul companiilor care activează în domeniul agricol sau agro-industrial şi care fac parte din CNIPMMR?

Florin Jianu: Nici. Eu vorbesc strict de fondurile de coeziune 2021-2027, nu pun la socoteală PNRR, fondurile de tranziţie şi fondurile naţionale. În înţelegerea publicului, fondurile europene sunt fondurile de coeziune. Sigur că, pe ici-pe colo, au mai existat nişte alocări din unele fonduri, dar ele nu au forţa unor fonduri precum cele de coeziune, care au o alocare totală de peste 40 miliarde euro şi care sunt benefice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru statul român, fiind granturi, adică bani pe care economia românească şi societatea îi primesc. Am văzut acum că în acest an a fost un focus - uşor de neînţeles din perspectiva noastră - pe acest PNRR, plan ce reprezintă peste 50% împrumuturi, adică bani pe care ţara noastră va trebui să îi returneze la bugetul Uniunii Europene. Dacă nu mă înşel, mai avem 12 miliarde euro granturi, deoarece ni s-au tăiat 2,5 miliarde euro ca urmare a creşterii Produsului Intern Brut, şi undeva la 17-18 miliarde euro împrumuturi. Practic, nu vorbim despre un raport pozitiv înspre granturi.

Reporter: Pentru că aţi adus vorba de PNRR şi discutăm despre finanţarea IMM-urilor, care în pla-nul respectiv se face din instrumente financiare, care este situaţia privind această finanţare, ţinând cont că am trecut de jumătatea anului 2023? Conform PNRR, instrumentele financiare pentru care alocarea este de 450 milioane euro sunt gestionate de Fondul European de Investiţii şi Banca Europeană de Investiţii.

Florin Jianu: Din păcate aici suferă tot IMM-urile, pentru că banii nu ajung efectiv pentru nevoile care sunt din ce în ce mai acute în această perioadă dificilă. În egală măsură suferă şi angajaţii IMM-urilor, mai ales că acum este o discuţie despre creşterea salariului minim pe economie. Păi dacă investim în economie şi o facem din ce în ce mai performantă şi competitivă, atunci şi salariile cresc. Reamintesc că alocarea de 450 milioane euro reprezintă instrumente financiare, adică bani pe care IMM-urile trebuie să îi returneze, sumele respective fiind din partea de împrumuturi a PNRR. Nu avem niciun euro pentru IMM-uri din granturile conţinute de PNRR. Banii din granturi s-au dus spre infrastructură, spre alte tipuri de investiţii. Nu pun în balanţă ce e mai important pentru ţara asta, dar trebuie să fim corecţi şi să spunem că sumele alocate prin fondurile de investiţii sunt din împrumuturi. Faptul că sumele respective nu au ajuns încă în România, poate arată că nu e aşa mare apetenţă pentru instrumente financiare. Aţi văzut în Carta Albă a IMM-urilor 2023 că procentul antreprenorilor care se uită spre autofinanţare este din nou mai mare.

• Doar 5 din 10 antreprenori apelează la fondurile europene

Reporter: De ce antreprenorii din ţara noastră nu mai sunt atraşi de fondurile europene? Ştim că înainte erau atraşi, dar acum sunt mai puţin atraşi.

Florin Jianu: Da, anul trecut 7 din 10 antreprenori erau atraşi de fondurile europene, iar în 2023 sunt 5 din 10. Procentul a scăzut deoarece nu avem apeluri deschise, nu pentru că IMM-urile nu ar avea nevoie de aceste fonduri. Guvernanţii trebuie să înţeleagă că în momentul în care nu pui în aplicare nişte instrumente, mai ales atunci când este nevoie de ele, atunci există reversul medaliei, adică un soi de repulsie, o respingere din partea IMM-urilor. Antreprenorii au un alt ritm şi o altă viteză şi nu pot să mai aştepte după Guvern deschiderea apelurilor pentru fondurile europene, deoarece investiţiile trebuie făcute într-un anumit moment. Lucrurile ar trebui să aibă un alt ritm la nivelul administraţiei centrale. În rândurile IMM-urilor, nevoia pentru finanţare este acută şi, aşa cum o spun mai multe voci publice, fondurile europene reprezintă singura şansă de dezvoltare a acestei ţări. Ar fi fost şi şansa noastră de acoperire a unei părţi importante de deficit - am demonstrat public acest lucru, în mai multe rânduri -, dar din păcate suntem în situaţia actuală în care din 5 octombrie 2022 şi până acum nu a ajuns niciun euro în economia reală. Nu numai pentru IMM-uri, ci pentru toate categoriile de beneficiari.

Reporter: Actualul ministru de finanţe, Marcel Boloş, afirma anul trecut -când a deţinut mandatul de ministru al investiţiilor şi proiectelor europene - că doreşte să menţină finanţarea IMM-urilor prin instrumente financiare şi în apelurile privind fondurile de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027. Mai este nevoie de astfel de instrumente financiare din fondurile europene, în condiţiile în care am avut IMM Invest, acum avem IMM Invest Plus şi alte programe finanţate prin garanţiile acordate de la bugetul de stat? Mai ales că aceste programe naţionale au crescut rata de bancabilizare a IMM-urilor.

Florin Jianu: Nu şitu dacă domnul Boloş este partizanul instrumentelor financiare. Discuţiile noastre cu ministrul Marcel Boloş s-au purtat întotdeauna pe zona de granturi, deoarece a înţeles rapid nevoia reală a IMM-urilor din ţara noastră. Dacă ne uităm pe structura fondurilor de coeziune, marea majoritate este constituită din granturi, de exemplu programele operaţionale regionale au granturi pentru microîntreprinderi, pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Au şi câte un instrument financiar, dar care vine cumva în completarea acestor granturi. Cred că singurele care au ales să utilizeze un instrument de equity sunt două agenţii de dezvoltare regională, dar restul au înţeles necesitatea implicării Fondului de Garantare pentru IMM-uri, care să creeze împrumuturi-punte pentru implementarea fondurilor de tip grant. Adică tu ai nevoie efectiv de bani ca să creezi acele investiţii imediate, banii îi iei de la bancă, cu garanţie de la FNGCIMM, şi după aceea realizez investiţia.

Reporter: Care este gradul de bancabilitate a IMM-urilor în acest an?

Florin Jianu: Cu ajutorul garanţiilor de stat, ajunge la 7 din 10 IMM-uri. Fără acest ajutor, nu se trece de un grad de bancabilitate de 3 sau 4 IMM-uri din 10. De aceea, garanţia de stat s-a dovedit ca fiind extrem de necesară şi utilă în această perioadă. Dacă ne uităm în ultimii trei ani, în jur de 65.000 de IMM-uri au beneficiat individual de instrumentele de tip IMM Invest, IMM Invest Plus, Agro IMM, IMM Prod, etc. Acest lucru arată de fapt nevoia care există în mediul privat şi modul în care trebuie să intervină administraţia publică centrală.

• Banii din Fondul de Modernizare - direcţionaţi de Ministerul Energiei doar către companiile de stat

Reporter: Cum comentaţi faptul că statul are bani să garanteze companiile prin IMM Invest Plus, dar nu face nimic pentru urgentarea deschiderii apelurilor pe fondurile europene?

Florin Jianu: Din păcate, statul lucrează cu acelaşi instrumentar. Haideţi să ne uităm pe ultimele două perioade programatice: 2007-2013 şi 2014-2020. Avem aceleaşi instituţii, în rest nu s-a schimbat mare lucru. Singurele schimbări între cele două perioade sunt apariţia noţiunii de program operaţional regional în urma descentralizării şi apariţia a două sau trei ITI-uri. Atât. Aceasta a fost toată marea schimbare pe care amk realizat-o în implementarea fondurilor. Or, dacă vrem ca banii să ajungă rapid în economie, noi trebuie să facem o reformă a sistemului de implementare şi a instrumentelor pe care le oferim. Prin sistem, ne referim la necesitatea existenţei unor factori de multiplicare rapizi în economie, cum ar fi FNGCIMM, sistemul bancar, sistemul partenerilor sociali, etc. Sunt sisteme care sunt multiplicatori de fonduri. Putem în acest sens să facem o analiză cu ceea ce s-a întâmplat cu Fondul de Modernizare pe care îl gestionează Ministerul Energiei. Întotdeauna acest minister a fost văzut ca, prin titutura sa, apriori ca implementator de fonduri în zona energiei. Nu cred că acesta este sistemul pe care trebuie să îl aplicăm. Acolo sunt nişte oameni care nu prea ştiu cu ce se mănâncă fondurile, au resurse limitate, au resursă limitată de personal - vorbim despre 10-12 oameni care lucrează pentru implementarea Fondului de Modernizare. În momentul în care îţi propui să ajungi, de exemplu, printr-un program de eficienţă energetică la zeci de mii sau sute de mii de IMM-uri, cum faci acest lucru? Cu un colectiv de 5 sau 7 oameni? Îţi trebuie nişte multiplicatori.

Reporter: Sume din Fondul de Modernizare, care nu au ajuns încă la companiile, care plătesc preţuri mari la energie, când ar putea să devină prosumatori.

Florin Jianu: Care nu au ajuns, care nu vor ajunge... Nu mai vorbesc despre problema cu prosumatorii pe care o putem dezvolta oricând. Prin astfel de instrumente, ministerul nu are capacitatea de implementare a Fondului de Modernizare. Statul trebuie să înţeleagă că îi trebuie factori de multiplicare. Noi am oferit, de exemplu, o soluţie în acest caz, prin implicarea băncilor. Adică eu, ca IMM, mă duc la bancă să iau un credit de 200.000 euro pentru acoperirea cu panouri fotovoltaice a unei hale de producţie. Banca îmi dă banii, fac investiţia respectivă, după care banca recuperează suma creditată de la minister, din fondurile europene gestionate. Pentru minister va fi simplu să lucreze cu doar 28 de bănci, câte există în România, nu cu 280.000 de IMM-uri. Dacă noi menţinem aceleaşi sisteme de până acum, dar nu gândim o actualizare a lor, nu vom face nimic. Din analiza actualei perioade programatice privind modul în care sunt împărţiţi banii, modul în care sunt alocaţi, reiese că avem aceleaşi probleme sistemice: de organizare şi de alocare - iarăşi foarte mulţi bani către instituţiile şi companiile publice, şi foarte puţini pentru IMM-uri.

Reporter: De ce nu învaţă autorităţile din greşelile trecutului? Întotdeauna au fost absorbiţi foarte puţini bani în primele două treimi ale perioadei de programare, şi în ultima treime au ales pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene să dea mai mulţi bani către mediul privat. Dacă s-a constatat că IMM-urile absorb mai repede fondurile europene, de ce nu încep autorităţile peri- oada de programare cu finanţarea proiectelor depuse de companii?

Florin Jianu: Cred că nu a fost o atenţie foarte mare în această perioadă cu privire la gândirea fondurilor şi alocărilor. Nu a fost o pregătire prea mare. Au fost puţini oameni, mulţi dintre ei demni de respectul nostru şi care sunt funcţionari sau care au fost funcţionari în ministere, şi care s-au ocupat de această programare. La nivel politic nu am auzit discuţii despre perioada de programare 2021-2027. Ştiţi foarte bine cum au decurs discuţiile pe PNRR

şi pe alte fonduri: o ignorare totală a nevoilor mediului de afaceri, a vocii partenerilor sociali. Cred că acum întrebarea legitimă care trebuie adresată autorităţilor este când estimează că va fi atras în economia reală primul euro din perioada de programare 2021-2027, nu că deschid apeluri, evaluează, semnează contracte de finanţare şi mai văd peste doi ani când atrag fondurile. Trebuie să ţină cont că jumătate din fondurile europene atrase ajung în bugetul statului, iar acest lucru va duce şi la reducerea deficitului bugetar despre care se vorbeşte în această perioadă.

• Start-Up Tech Revolution - "o revoluţie" amânată de stat

Reporter: Când vom vedea implementat programul Start-Up Tech Revolution?

Florin Jianu: Dacă era după mine, l-aş fi văzut deja demarat, dar...

Reporter: Am văzut că aţi făcut o campanie la nivel naţional.

Florin Jianu: Da, am făcut. Start-Up Tech Revolution este prins în programul de guvernare, iar despre implementarea lui cred că ar trebui întrebat actualul ministru al economiei, Radu Oprea, care la evenimentul organizat de CNIPMMR, Carta Albă a IMM-urilor 2023, nu şi-a asumat niciun termen pentru implementarea programelor naţionale destinate mediului privat de afaceri. A vorbit doar despre valoarea programelor, ceea ce e cumva ruşinos. M-aş fi aşteptat de la ministrul economiei să spună că în două săptămâni termină cu evaluarea unor proiecte pentru programele demarate anul trecut şi apoi să deschidă programele naţionale pentru anul acesta.

Reporter: Care a fost feed-back-ul din partea studenţilor cu care aţi discutat acest program?

Florin Jianu: Au o nevoie incredibilă de acest program. Să ştiţi că simt responsabilitate pentru aceşti oameni. Am văzut studenţii, tinerii, câtă nevoie au de astfel de programe care nu necesită nişte resurse extraordinare şi care înseamnă de fapt investiţii în economie. Cea mai bună formă de ocupare a tinerilor e să devină proprii antreprenori, iar sumele alocate pentru program se întorc imediat la bugetul de stat, prin locurile de muncă create. Dacă ar fi fost după mine, cu acest program aş fi început şi cu programul pentru eficientizarea energetică a companiilor din mediul privat.

Reporter: Mai ales că vorbim despre Start-Up Tech Revolution ca despre un program care pune baza pe inovaţie, adică exact ce ne solicită Uniunea Europeană.

Florin Jianu: Da, şi care pune baza pe preocupările tinerilor, pe ce fac ei acum. Ei sunt în zona tehnologiei informaţiei, lucrează foarte mult cu computerele, cu telefoanele, cu aplicaţiile, practic cu viitorul economiei.

Reporter: Care este finanţarea maximă pentru fiecare proiect şi care sunt obiectivele pentru Start-Up Tech Revolution?

Florin Jianu: Este vorba despre o finanţare de 50.000 euro per companie, urmând a fi finanţate între 200 şi 500 companii în fiecare judeţ. Prin program se finanţează cu un milion de euro şi un incubator/creator de afaceri în fiecare judeţ, precum şi instrumentele suport de tipul o aplicaţie prin care să îţi creezi firma. Programul coboară de la 18 la 16 ani vârsta de la care poţi să îţi faci o firmă, pentru a da posibilitatea tinerilor să exerseze ideea lor de afaceri, bineînţeles cu alocarea unei sume iniţiale mult mai mici şi cu o monitorizare a acestor tineri. Dacă mai durează implementarea acestui program, poate îl demarăm noi, mediul de afaceri, cu speranţa că statul se va alinia, pentru că altfel în acest moment din partea publică nu vedem o asumare serioasă a începerii acestui proiect.

Reporter: Vă mulţumim!