Finanţare europeană pentru a patra ediţie a Start-up Nation

Ministerul Economiei va solicita Ministerului Proiectelor şi Investiţiilor Europene să notifice Comisia Europeană pentru ca a patra ediţie a programului Start-Up Nation să fie finanţată din fonduri europene, a anunţat Radu Ştefan Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, ieri, la dezbaterea "România producătoarea în noua paradigmă economică" organizată de Curs de Guvernare în parteneriat cu Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

Radu Oprea a declarat: "Dacă ne uităm pe partea de antreprenoriat, avem rezultate foarte bune. Pe Start-up Nation avem o rentabilitate de 155% pe prima ediţie, de 126% la a doua ediţie, peste 91% din companii sunt încă active la cinci ani de la înfiinţare, şi de aceea suntem în discuţii cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a notifica Comisia Europeană şi a porni a patra ediţie a Start-up Nation cu fonduri europene".

Ministrul Economiei a arătat că, dacă privim cifrele statistice, lucrurile nu arată rău, deoarece am ajuns la un record de ocupare a forţei de muncă, ceea ce arată că piaţa respectivă se află într-o dinamică permanentă şi este efervescentă, şi a precizat că unul dintre pilonii de bază ai transformării economice a ţării noastre va fi trecerea la energia verde, sector în care autorităţile centrale doresc ca multe componente pentru proiectele din energie, inclusiv pentru centralele nucleare bazate pe tehnologia SMR, să fie produse în ţara noastră, pentru a reduce în acest fel deficitul balanţei comerciale.

Radu Oprea a spus: "Este obligatoriu comerţul, pentru că altfel nu se poate dezvolta economia, dar privim cu îngrijorare deficitul balanţei comerciale, deficitele gemene şi ne dorim să importăm mai puţin şi să producem mai mult în ţară. De aceea avem scheme de ajutor de stat care să corespundă acestei nevoi şi, spre exemplu, MADR a venit cu programul Investalim, noi, la Ministerul Economiei, cu programul Construct Plus. Urmează un program pentru industria prelucrătoare. De ce am făcut programe pentru industria alimentară şi pentru construcţii? Pentru că investim foarte mult, avem proiecte pe infrastructură finanţate din fonduri europene, unde în prezent peste 80% din produsele folosite sunt din import. Este evident că trebuie să avem produse cu valoare adăugată în România, să avem lanţuri de aprovizionare mai scurte pentru producători. Apoi, ne dorim ca investiţiile făcute în România să fie pe o perioadă cel puţin medie de timp. În niciunul din programele amintite mai sus, criteriul locurilor de muncă nu este un criteriu determinant, deoarece dorim să vină investitori cu procese tehnologice competitive, eficiente energetic, care să facă diferenţa".

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a afirmat că, aşa cum avem programe finanţate din fonduri europene pentru realizarea de parcuri eoliene, parcuri fotovoltaice sau pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, este nevoie şi de finanţare europeană pentru programe care să sprijine retehnologizarea companiilor, adică să urmărească eficienţa energetică a tehnologiilor utilizate, fapt ce va creşte competitivitatea firmelor din ţara noastră.

Domnul Radu Oprea a precizat că sectorul IT este unul foarte competitiv şi a spus că 200.000 de angajaţi din acest sector produc între 6% şi 8% din Produsul Intern Brut, adăugând: "Avem români care lucrează de peste 5 ani în domeniul dezvoltării şi utilizării Inteligenţei Artificiale şi chiar există o comunitate de 5000 de români care lucrează în IA. Dar eu îmi doresc să avem mai multă proprietatate intelectuală înregistrată în România. Aici putem aduce plusvaloare economiei româneşti: să avem mai multă inovare, mai multă proprietate intelectuală pentru a trece de la stadiul de prototip la stadiul de produs".

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene doreşte să discute cu oficialii Comisiei Europene situaţia firmelor care nu au un bilanţ pozitiv şi să găsească o soluţie prin care şi acestea să aibă acces la programele cu finanţare europeană prin care să se retehnologizeze sau să îşi crească competitivitatea, a declarat, în cadrul aceleiaşi dezbateri, Răzvan Popescu, subsecretar de stat în cadrul MIPE.

Răzvan Popescu a mai spus: "Pe cadrul financiar multianual 2021-2027 au fost lansate până în prezent apeluri de proiecte în valoare totală de 22,8 miliarde euro, din care 14 miliarde euro reprezintă contribuţia de la Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă aproximativ 45% din alocarea aferentă ţării noastre pentru perioada respectivă. În primul trimestru al anului 2024, urmează să fie lansate 190 apeluri de proiecte, în valoare totală de aproximativ 10 miliarde euro, în domenii precum cercetare, dezvoltare, inovare, IMM-uri şi antreprenoriat, energie şi eficienţă energetică, mobilitate urbană, educaţie, dezvoltare durabilă, managementul riscurilor şi al dezastrelor, biodiversitate, etc. Pentru a ajuta beneficiarii să aibă acces la fonduri cât mai repede posibil şi cât mai transparent, publicăm periodic pe pagina de internet a MIPE calendarul apelurilor care urmează să fie lansate. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, acesta va fi sprijinit prin granturi şi instrumente financiare pentru desemnarea de noi modele de afaceri şi extinderea capacităţilor de producţie, dezvoltarea antreprenoriatului prin stimularea înfiinţării de noi întreprinderi".

Legat de plusvaloarea necesară economiei naţionale, Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a declarat: "Avem un handicap cu plusvaloarea, se vorbeşte despre necesitatea unor produse cu plusvaloare mare, dar eu aş fi mulţumit să avem plusvaloare pe orice dimensiune. Dacă ne uităm la balanţa comercială a României, nu stăm prea bine când vorbim despre aceste lucruri. Importăm, importăm, ceea ce arată că avem o economie bazată pe comerţ, care are rolul său, dar trebuie să acţionăm pentru a avea plusvaloare. Plusvaloare putem să facem prin reindustrializarea României. Banii europeni sunt o sursă de finanţare extraordinară pentru acest lucru. România nu trebuie să vină cu reindustrializarea neapărat din capitalul naţional. Trebuie să creăm cadrul proprice ca întreprinzătorii privaţi să facă investiţii în această zonă, să creăm condiţiile necesare ca industria din sectorul privat să poată răsări".

Domnul Sandor a concluzionat spunând că sectorul privat nu este pregătit să absoarbă o finanţare mare pe fiecare proiect, adică finanţări de 500.000 euro sau chiar un milion euro şi de aceea ar fi nevoie ca finanţările pentru un singur proiect să fie cuprinse între 20.000 euro şi 50.000 euro, cu posibilitatea pentru fiecare companie de a accesa mai multe programe de finanţare, dar şi cu posibilitatea unor alocări succesive.