SUPLIMENT FONDURI EUROPENE "Autorităţile de management au planificat lansarea a 150 de apeluri de proiecte, în valoare de 22 miliarde euro"

Reporter: Care sunt fondurile europene alocate IMM-urilor pe cadrul financiar multianual 2021-2027 şi câte apeluri au fost deschise până acum?

Adrian Câciu: După cum ştiţi, bugetul de care România îl are la dispoziţie în actuala perioadă de programare este unul fără precedent şi ne oferă oportunitatea de a investi în sectoare cheie precum economie, transport, educaţie, sănătate, dezvoltare durabilă, servicii publice. Mai mult, modul în care au fost prioritizate investiţiile în cadrul programelor naţionale şi regionale creează premisele necesare pentru reducerea decalajelor dintre regiuni, astfel încât rezultatele acestor investiţii să se reflecte în viaţa comunităţilor, prin locuri de muncă de calitate, forţă de muncă mai instruită şi condiţii mai bune de viaţă. În acest context, accesul la finanţare pentru mediul de afaceri este unul dintre obiectivele importante ale perioadei, pentru că de competitivitatea mediului privat depinde modul în care regiunile din România vor reuşi să recupereze o parte din aceste decalaje de dezvoltare.

Prin Politica de Coeziune 2021-2027 se asigură o alocare de aproximativ 6,4 miliarde de euro sub formă de granturi şi instrumente financiare pentru mediul de afaceri, inclusiv parteneriate între IMM-uri şi întreprinderi mari. Din acest buget, aproximativ 3,55 miliarde euro vor putea fi accesaţi încă din acest an, prin cele peste 60 de apeluri estimate a fi deschise prin atât prin programele naţionale, cât şi prin cele regionale.

Perioada 2021-2027 aduce o complementaritate a finanţărilor dedicate domeniului competitivitate şi antreprenoriat între programele regionale şi cele naţionale precum Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, Programul Dezvoltare Durabilă, Programul Educaţie şi Ocupare şi Programul Tranziţie Justă, ceea ce înseamnă nu doar mai multe posibile surse de finanţare, ci şi investiţii adecvate nevoilor de dezvoltare ale fiecărei regiuni sau judeţ.

Autorităţile de management ale programelor naţionale şi regionale lucrează în această perioadă la definitivarea ghidurilor pentru apelurile de proiecte dedicate mediului privat, o parte dintre acestea fiind deja în consultare publică.

De asemenea, este important de menţionat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) oferă, în completarea politicii de coeziune, acces la finanţare pentru sectorul privat, fiind deja deschise până în prezent apeluri de proiecte dedicate IMM-urilor prin Componenta 9 - Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare, Componenta 2 - Păduri şi protecţia biodiversităţii şi Componenta 6 - Energie.

Reporter: Industria agro-alimentară reprezintă un sector de activitate important pentru economia naţională. Ce linii de finanţare pot accesa companiile din acest sector de activitate şi care sunt sumele alocate?

Adrian Câciu: Finanţările în acest domeniu sunt incluse în Planul strategic politica agricolă comună, gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

• Proiectele pe digitalizare - în evaluare, garanţiile pentru IMM-uri - disponibile din octombrie

Reporter: Care este stadiul digitalizării IMM-urilor aşa cum a fost ea prevăzută în PNRR?

Adrian Câciu: Schema de minimis şi schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor, finanţate prin PNRR şi gestionate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul Componentei 9 - Suport pentru sectorul privat şi CDI, vizează două tipuri de apeluri pentru beneficiari. Pentru granturile de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale, apelul a fost deschis în perioada 15 februarie - 30 iunie 2023 şi au fost depuse 7.188 proiecte care se află în prezent în etapa de evaluare.

În ceea ce priveşte granturile pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate, ghidul se află în etapa de consultare publică, iar depunerea de proiecte este estimată pentru perioada septembrie - noiembrie 2023.

Bugetul total pentru ajutorul de minimis este de 347,50 milioane euro, iar cel pentru ajutorul de stat este de 150 milioane euro. Din totalul de aproape 500 milioane de euro urmează a fi susţinute aproximativ 5.500 de întreprinderi din România.

Reporter: Câte dintre instrumentele financiare prevăzute în PNRR pentru finanţarea IMM-urilor sunt active în acest moment? Când vor beneficia companiile româneşti de garanţiile oferite prin instrumentele financiare respective?

Adrian Câciu: PNRR pune la dispoziţia IMM-urilor din România 950 milioane de euro prin instrumente financiare care facilitează accesul la finanţare pentru investiţii şi creşterea competitivităţii, pentru creşterea rezilienţei şi pentru dezvoltare. Garanţiile pentru finanţarea IMM-urilor pentru competitivitate şi pentru rezilienţă, cu o alocare din PNRR de 500 milioane euro, sunt oferite în cadrul programului InvestEU, prin două instrumente financiare gestionate de Fondul European de Investiţii (FEI), cu care instituţiile de credit şi cele financiare nebancare din România au colaborat încă din perioada de programare 2007-2013, pentru instrumentul financiar Jeremie. În luna septembrie urmează să fie încheiate acordurile operaţionale cu băncile şi ne aşteptăm ca finanţarea să poată fi utilizată de IMM-uri începând cu lunile septembrie - octombrie 2023.

Un alt instrument de garantare în valoare de 50 milioane euro este destinat facilitării accesului la finanţare al IMM-urilor, printre alţi posibili beneficiari, pentru investiţii în eficienţa energetică a clădirilor. Acest instrument este implementat în cadrul programului InvestEU prin Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), respectiv prin intermediul instituţiilor de credit interesate. Şi în acest caz, finanţarea va fi disponibilă în a doua jumătate a anului 2023.

Evaluarea solicitărilor de finanţare ale IMM-urilor se va realiza potrivit politicilor de credit şi de risc proprii instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare care implementează aceste instrumente financiare. Finanţarea rambursabilă acordată va intra în portofoliul garantat prin instrumentele PNRR în cazul în care aceasta răspunde criteriilor de eligibilitate stabilite prin PNRR, respectiv programul InvestEU.

PNRR oferă finanţare şi pentru investiţii de capital de risc (equity şi venture capital) printr-un alt instrument dedicat IMM-urilor, un fond de capital de risc cu o alocare de 400 milioane euro, gestionat prin Fondul European de Investiţii. Instrumentul este activ şi deja disponibil antreprenorilor şi întreprinderilor aflate în stadiul incipient al dezvoltării afacerii (pre-seed, seed) până la faza de creştere (growth). Investiţiile în aceste IMM-uri vor avea un orizont de timp.

Acest fond de investiţii aduce un stimul important pentru piaţa de capital de risc din Romania şi din regiune, atrăgând fonduri regionale de investiţii, dar stimulând şi crearea de noi echipe de investiţii din România. Sunt deja aprobate cinci fonduri intermediare de investiţii, cu o contribuţie PNRR de 100 milioane euro, care vor finanţa cel puţin 30 de companii aflate în dezvoltare, dar şi start-up-uri care operează în domenii precum: tehnologie, producţie, logistică şi distribuţie, servicii pentru firme şi populaţie, sănătate digitală, etc.

• Ghiduri finale aprobate pentru 57 apeluri de proiecte

Reporter: În programul de guvernare se vorbeşte despre lansarea a 490 de apeluri de proiecte/de finanţare pentru fondurile alocate ţării noastre pe cadrul financiar multianual 2021-2027. Câte apeluri au fost lansate până acum şi câte estimaţi că vor fi lansate până la finalul anului curent şi în prima lună a anului viitor?

Adrian Câciu: Predictibilitatea opţiunilor de finanţare este unul dintre elementele importante în procesul accesării fondurilor, pentru că permite pregătirea din timp a proiectelor şi acesta este motivul pentru care MIPE publică şi actualizează periodic calendarul apelurilor de proiecte estimate a se lansa în cadrul programelor finanţate prin Politica de Coeziune.

Autorităţile de management pentru programele naţionale şi regionale au demarat procesul de lansare a apelurilor, prin publicarea în consultare a ghidurilor solicitantului, astfel încât potenţialii beneficiari să poată identifica în timp util oportunităţile de finanţare, să pregătească şi să depună propunerile de proiecte în perioada prevăzută în ghiduri.

Până la sfârşitul lunii iulie, au fost publicate în consultare ghidurile solicitantului pentru 179 apeluri de proiecte, în valoare totală de aproape 20,2 miliarde euro, din care aproximativ 11,5 miliarde euro reprezintă contribuţia UE. Dintre acestea au fost lansate ghidurile finale pentru 57 apeluri de proiecte în valoare totală de circa 3,5 miliarde euro, din care cam 2,6 miliarde euro reprezintă contribuţia UE.

În trimestrul al treilea al acestui an, pentru programele aferente politicii de coeziune, autorităţile de management au planificat lansarea a 150 de apeluri de proiecte în valoare totală de 22 miliarde de euro, din care contribuţia Uniunii Europene este de 12,85 miliarde euro, iar până la finalul anului 2023 se estimează că vor fi lansate apeluri pentru 66% din alocarea UE a programelor, adică aproape 33 miliarde de euro, valoare totală din care 20 miliarde de euro contribuţia UE.

Investiţiile vizate de apeluri adresează nevoile de dezvoltare ale României în sectoare precum: eficienţa energetică, dezvoltarea reţelelor naţionale de autostrăzi şi căi ferate, transportul public şi infrastructura de metrou, modernizarea drumurilor judeţene, dezvoltarea IMM-urilor, infrastructura şi serviciile medicale, inovarea şi digitalizarea, infrastructura serviciilor publice esenţiale (apă, deşeuri etc.), protecţia mediului, educaţie, incluziune socială, antreprenoriat şi integrarea pe piaţa muncii.

Reporter: Flexibilizarea alocă-rilor reprezintă un element nou, în ultimii ani, în privinţa fondurilor europene. Ce alocări pot fi flexibilizate - din cauza incapacităţii admi- nistraţiei publice locale de a finaliza anumite proiecte - pentru ca banii respectivi să ajungă în mediul privat şi să contribuie la dezvoltarea economiei naţionale?

Adrian Câciu: Ajustarea programelor în funcţie de nivelurile diferite de performanţă ale beneficiarilor de finanţare este o măsură frecventă, permisă de regulamentele europene, prin care se asigură un ritm bun de implementare la nivelul programelor şi premisele pentru îndeplinirea obiectivelor acestora. Astfel, în situaţia în care autorităţile de management constată că o anumită categorie de beneficiari, autorităţile locale de pildă, nu pot absorbi fondurile disponibile, există posibilitatea modificării programelor, în sensul direcţionării fondurilor către alte categorii de beneficiari, IMM-urile.

Autorităţile de management sunt încurajate să propună spre aprobare Comitetelor de monitorizare toate ajustările necesare ale tipurilor de intervenţii şi beneficiari astfel încât performanţa programelor să fie asigurată şi să putem folosi banii alocaţi.

• Niciun apel de proiecte lansat pentru finanţarea IMM-urilor din Fondul de Tranziţie Justă

Reporter: Rezilienţa şi creşterea competitivităţii reprezintă obiective primordiale pentru companiile din ţara noastră. Ce fonduri sunt alocate pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor, pentru ce programe şi cum pot fi ele accesate de antreprenori?

Adrian Câciu: Programele regionale din politica de coeziune alocă 2,2 miliarde euro pentru sprijinirea creşterii durabile şi modernizării capacităţilor tehnologice ale IMM-urilor, dezvoltarea de produse şi procese noi sau semnificativ îmbunătăţite, dezvoltarea de start-up-uri şi crearea de spin-off-uri inovatoare, dezvoltarea unui sistem regional de finanţare bazat pe vouchere de inovare, vizează dezvoltarea competenţelor pentru inovare, modernizare tehnologică, tranziţie industrială, economie circulară în IMM-uri, sprijinirea procesului regional de descoperire antreprenorială.

În ceea ce priveşte programele naţionale, Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare va sprijini mediul privat printr-un mix de granturi şi instrumente financiare în valoare de 1,09 miliarde euro, dedicat întreprinderilor inovatoare, în timp ce prin Programul Educaţie şi Ocupare sunt alocate 1,3 miliarde euro pentru valorificarea potenţialului uman prin creşterea relevanţei sistemelor de educaţie şi formare pentru piaţa muncii, în contextul utilizării şi dezvoltării competenţelor digitale şi antreprenoriale şi promovării unui mediu stimulativ pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Creşterea eficienţei energetice la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari va primi finanţare prin Programul Dezvoltare Durabilă, unde sunt alocate 115 milioane euroîn acest scop.

Un element de noutate este Programul de tranziţie justă, care prevede investiţii în vederea atenuării impactului tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic. Peste 60% din alocarea FTJ va fi folosită pentru diversificarea şi creşterea competitivităţii mediului de afaceri. Mai precis, cele 1,77 miliarde euro pot fi folosite pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi operaţionalizarea incubatoarelor de afaceri, promovarea investiţiilor productive în IMM-uri şi întreprinderi mari, finanţarea investiţiilor în surse de energie regenerabile, precum şi reabilitarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate, cu respectare principiului "poluatorul plăteşte".

Reporter: Care este situaţia sumelor alocate pe Fondul pentru Tranziţie Justă? Câte IMM-uri au fost înfiinţate în cele şase judeţe care trebuie sprijinite în actuala tranziţie energetică?

Adrian Câciu: Programul Tranziţie Justă dedicat atenuării impactului socio-economic al tranziţiei la neutralitate climaticăinclude Dezvoltarea întreprinderilor şi a antreprenoriatului ca acţiune în fiecare din cele 6 priorităţi care corespund judeţelor vizate. Dezvoltarea întreprinderilor şi a antreprenoriatului în judeţele incluse în program se va realiza, în principal, prin dezvoltarea sectorului IMM şi a întreprinderilor sociale.

Vor fi finanţate acţiuni ce vizează dezvoltarea activităţii productive a IMM, inclusiv prin activităţi de transfer tehnologic, prin sprijinirea iniţiativei antreprenoriale, inclusiv a antreprenoriatului feminin şi a antreprenoriatului tânăr şi prin incubatoare / acceleratoare de afaceri / parcuri industriale şi alte structuri de sprijinire a afacerilor.

Astfel, pentru dezvoltarea sectorului IMM şi a întreprinderilor sociale, alocările sunt următoarele: Gorj - 209 milioane euro; Hunedoara - 205 milioane euro; Dolj - 154,8 milioane euro; Galaţi - 95,9 milioane euro; Prahova - 118,4 milioane euro şi Mureş - 95 milioane euro.

Numărul estimat de întreprinderi înfiinţate, în urma acestor intervenţii, este de peste 2.500 în cele 6 judeţe, la care se adaugă alte aproape 6.000 de întreprinderi sprijinite.

În cadrul acţiunii "Dezvoltarea întreprinderilor şi a antreprenoriatului" - componenta "Investiţii pentru dezvoltarea IMM care sprijină creşterea durabilă şi crearea de locuri de muncă" din Programul Tranziţie Justă au fost deja lansate în consultare publică ghidurile solicitantului pentru proiecte cu finanţare nerambursabilă mai mică de 2 milioane euro, respectiv pentru proiecte cu finanţare nerambursabilă între 2 şi 5 milioane euro în cele şase judeţe, astfel încât cei interesaţi pot consulta forma revizuită a ghidului şi trimite observaţii, până la finalul lunii august..

Reporter: Vă mulţumim!