English
Reporter: Parlamentul European a atras atenţia Comisiei Europene, în urmă cu două luni, că în mai multe PNRR-uri autorităţile centrale ale statelor membre nu au ţinut cont de necesităţile administraţiilor locale şi regiunilor privind includerea la finanţare a unor proiecte. Mai mulţi parlamentari europeni au transmis Comisiei că este nevoie să monitorizeze atent aceste aspecte, pentru a se asigura că se va atinge rezilienţa dorită. În aceste condiţii, care este rolul Reprezentanţei Comisiei Europene în monitorizarea modului în care autorităţile centrale ating bornele şi jaloanele asumate prin PNRR?
Ramona Chiriac: Încep prin a evidenţia faptul că bugetul pe termen lung al UE şi NextGenerationEU - instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea economică - formează cel mai mare pachet de stimulente finanţat vreodată în Europa. Un cuantum total de 2.018 miliarde euro, în preţuri actuale, susţine reconstruirea Europei în perioada de după pandemia de COVID-19 şi în acest context de război. Aş vrea să reamintesc, şi cu ocazia acestui interviu, decizia istorică luată de statele membre ale UE în iulie 2020 şi agreată cu Parlamentul European de a se împrumuta împreună de pe pieţe şi mandatarea Comisiei Europene de a face acest lucru în numele Uniunii Europene şi în condiţii mult mai avantajoase decât ar putea-o face multe dintre statele membre. Reconstrucţia economică pe care instituţiile europene au gândit-o împreună cu statele membre ale UE, are ca obiectiv o Europă mai ecologică, mai digitală şi mai rezilientă.
Planurile naţionale de redresare şi rezilienţă au fost elaborate şi asumate de fiecare stat-membru, conform nevoilor de dezvoltare identificate la nivel naţional şi în concordanţă cu obiectivele europene majore menţionate mai sus.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) este unul dintre puţinele planuri naţionale cu o componentă dedicată autorităţilor locale. Aşa a apărut Componenta 10 din PNRR, Fondul Local, cu o alocare totală de 2,1 miliarde euro aferentă reformelor şi investiţiilor privind înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante), puncte de reîncărcare vehicule electrice, piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan, construirea de locuinţe pentru tineri şi pentru specialişti din sănătate şi învăţământ, reabilitarea clădirilor publice, elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În plus, şi celelalte capitole/componente din plan includ investiţii şi reforme care privesc şi autorităţile locale, spre exemplu investiţii în infrastructura de apă şi canal, împăduriri, construcţia şi dotarea de centre comunitare integrate sau construcţia de creşe. Sigur că nevoile de dezvoltare sunt mari, tocmai de aceea există şi fondurile disponibile din Cadrul financiar multianual. Comisia Europeană este alături de statele membre şi asigură sprijin tehnic în implementare. Iar în plan local, punctual, rolul Reprezentanţei Comisiei Europene este de stabili un dialog constant cu autorităţile române şi celelalte comunităţi de interes, de a funcţiona ca un liant local, de a identifica dificultăţile cu care se confruntă autorităţile centrale şi locale şi de a elabora instrumente şi sisteme care să vină în sprijinul acestora. Suntem un partener de drum al României în efortul său de implementare a PNRR şi de a livra rezultate pentru cetăţenii români.
Reporter: Guvernul a trimis Comisiei Europene la sfârşitul lunii mai prima cerere de plată din PNRR, dar decizia privind aprobarea sau respingerea ei a fost amânată până la mijlocul lunii septembrie. Din informaţiile pe care le deţineţi, autorităţile române au răspuns tuturor cerinţelor Comisiei pentru a primi ok-ul pentru prima cerere de plată? Ce ar însemna pentru ţara noastră o respingere a unei cereri de plată?
Ramona Chiriac: Într-adevăr, prima cerere de plată este în proces de evaluare. Deşi, în general, Comisia furnizează o evaluare preliminară a cererii de plată în termen de două luni de la primirea acesteia, autorităţile române au decis, împreună cu Comisia, să prelungească perioada de evaluare pentru această cerere până la 16 septembrie 2022. Această practică nu este neobişnuită. În urma evaluării preliminare a Comisiei, Comitetul Economic şi Financiar (CEF), un organism alcătuit din reprezentanţi ai administraţiilor naţionale şi băncilor centrale şi Comisia, are la dispoziţie o lună pentru a-şi exprima opiniile. Comisia va consulta apoi statele membre printr-o procedură de comitologie, în cadrul Comisiei dedicate Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). În cazul în care Comisia estimează că nu toate jaloanele şi ţintele asociate primei cereri de plată sunt îndeplinite în mod satisfăcător, se poate efectua o plată parţială, iar restul plăţii (împrumut sau grant) va fi suspendat. Statul membru în cauză are apoi la dispoziţie şase luni pentru a lua măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor. Conform Regulamentului MRR, în cazul în care acest lucru nu a fost realizat în termen de şase luni, valoarea totală a contribuţiei financiare şi, dacă este cazul, a împrumutului se reduce proporţional.
• Rată de multiplicare cel puţin dublă la finanţarea prin împrumuturi pentru IMM-uri
Reporter: În spaţiul public s-a dezbătut mult despre modul în care IMM-urile sunt finanţate prin PNRR. De ce s-a recurs la finanţarea prin intermediul împrumuturilor şi nu prin granturi?
Ramona Chiriac: Pe lângă investiţii, este important de menţionat că PNRR include şi o serie de reforme menite să consolideze mediul de afaceri din România. Reformele care sprijină investiţiile includ modificări normative pentru a reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi prin simplificarea legislaţiei, a procedurilor de înfiinţare/ieşire şi de obţinere de licenţe. Investiţiile se referă la crearea de platforme digitale pentru furnizarea de servicii publice simplificate pentru întreprinderi şi acces la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru alte întreprinderi prin instrumente financiare şi granturi. Concret, prin PNRR sunt asigurate următoarele instrumente financiare: garanţia de portofoliu pentru rezilienţă, garanţia de portofoliu pentru acţiune climatică, fond de fonduri de capital de risc pentru redresare, pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de interes, instrumentul financiar pentru investiţii în eficienţă energetică, precum şi scheme de ajutor de stat pentru sectorul privat. Finanţarea prin intermediul împrumuturilor, şi nu prin granturi, a fost măsura aleasă pentru a putea finanţa cât mai multe IMM-uri. În cazul granturilor, rata de multiplicare este egală cu 1, pe când în cazul împrumuturilor rata de multiplicare poate fi dublă sau chiar mai mult, deci valoarea de finanţare resimţită în economie este mai mare.
Reporter: Care va fi rolul Băncii Naţionale de Dezvoltare (obiectiv prevăzut în PNRR) în viitoarele mecanisme de finanţare europeană pentru mediul privat de afaceri?
Ramona Chiriac: Operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare (BND) este un obiectiv important din PNRR, care va contribui direct la remedierea disfuncţionalităţilor de pe piaţa financiară, în principal prin finanţarea proiectelor beneficiarilor eligibili care au un profil de risc ridicat. De asemenea, operaţionalizarea BND va avea un potenţial ridicat de a crea valoare adăugată şi locuri de muncă. Banca Naţională de Dezvoltare va fi înfiinţată ca o instituţie de credit deţinută 100% de stat, care funcţionează sub supravegherea Băncii Naţionale a României (BNR) şi în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în vigoare şi va veni să suplinească acel loc în piaţă unde sectorul privat manifestă un apetit scăzut de a oferi finanţare.
• Eurostat: România este statul membru cu cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la numărul populaţiei
Reporter: Pentru redresare şi rezilienţă, reprezentanţii asociaţiilor patronale din ţara noastră afirmă că ar fi nevoie de finanţarea dezvoltării capacităţilor de producţie, de sprijinirea proiectelor în inovaţie pentru a creşte competitivitatea companiilor româneşti în spaţiul comunitar. Din păcate, majoritatea granturilor alocate prin PNRR se referă la digitalizarea IMM-urilor. Ce fonduri ar putea accesa IMM-urile din România pentru a deveni competitive pe plan european?
Ramona Chiriac: Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, facilitatea prin care se finanţează Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, impune câteva condiţii de bază pentru programare: respectarea principiului de a nu dăuna semnificativ mediul înconjurător (DNSH), minimum 20% din finanţări să fie direcţionate către investiţii digitale şi minimum 37% către investiţii verzi. De aceea, măsurile de sprijin pentru IMM-uri din PNRR sunt mai degrabă orientate spre investiţii în digitalizare, redresare, acţiune climatică sau eficienţă energetică, însă acestea sprijină deopotrivă măsurile inovative realizate de către IMM-urile care activează în domeniul energetic sau al tehnologiilor digitale avansate. În acelaşi timp, mediul de afaceri poate participa în colaborare cu organizaţii de cercetare la realizarea de proiecte de cercetare inovativă, în baza măsurilor de finanţare din cadrul componentei 9 din PNRR. Complementar cu PNRR va exista şi Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF), care va veni cu soluţii alternative şi complementare de investiţii pentru IMM-uri. De asemenea, Programele Operaţionale Regionale pun un accent important pe dezvoltarea mediului de afaceri, respectiv implementarea obiectivelor de specializare inteligentă la nivel regional şi direcţionarea finanţărilor regionale în aceste direcţii.
Reporter: Ce prevede MFF 2021-2027 pentru dezvoltarea mediului de afaceri? Ce sume sunt alocate şi care sunt principalele domenii de finanţare? Se va merge tot pe împrumuturi sau un rol important vor juca şi granturile?
Ramona Chiriac: Potrivit Eurostat, România este statul membru cu cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la numărul populaţiei. Aşadar este necesară susţinerea creşterii numărului de IMM-uri prin măsuri care să asigure dezvoltarea acestora pe baze solide, prin viitoarele programe ale Cadrului financiar multianual 2021 - 2027. Deşi încă se poartă discuţii, cel mai probabil forma de sprijin va fi de instrumente financiare combinate cu granturi. Şi profit de ocazie să reamintesc măsurile de simplificare legislativă, debirocratizare şi digitalizare cuprinse în PNRR, care sunt menite să reducă povara administrativă pentru IMM-uri.
Reporter: Aţi avut întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri din ţara noastră? Care au fost solicitările lor principale şi câte dintre acestea au primit răspuns favorabil din partea Comisiei?
Ramona Chiriac: Am avut mai multe discuţii cu reprezentaţii mediului de afaceri, Camerele de Comerţ, Asociaţiile Patronale, în contextul implementării PNRR sau în contextul vizitelor oficialilor europeni şi cu siguranţă vom mai avea, deoarece una dintre priorităţile noastre în Reprezentanţă este de a lua pulsul comunităţii de afaceri. Printre cele mai des menţionate probleme au fost: lipsa accesului la finanţare, costurile ridicate ale împrumuturilor şi lipsa unor garanţii solicitate de bănci în condiţii de piaţă, volatilitatea pieţelor financiare înregistrate în actualul context economico-financiar, precum şi provocările create de creşterea preţurilor în contextul geopolitic şi de criză energetică actuală.
• Obiectivul atingerii neutralităţii climatice în 2050 - oportun în actualul context în care sursele de energie sunt folosite ca arme de război
Reporter: Ţara noastră a accesat vreo sumă din alocarea pe Fondul pentru Tranziţie Justă? Ce procent din acest fond poate fi utilizat pentru dezvoltarea mediului de afaceri din fostele zone carbonifere din ţara noastră, ţinând cont că o parte din sume poate fi folosită pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru reconversia profesională a foştilor mineri? Ce domenii de activitate ar putea fi finanţate din Fondul pentru Tranziţia Justă?
Ramona Chiriac: Acordul de parteneriat privind Cadrul financiar multianual 2021 - 2027 a fost semnat, însă programele operaţionale sunt încă în lucru într-un stadiu avansat, dar încă nefinalizat. Acesta este şi cazul Programului Operaţional Tranziţie Justă, aferent Fondului pentru Tranziţie Justă, un program care acoperă 6 judeţe: Mureş, Galaţi, Prahova, Gorj, Hunedoara şi Dolj.
Reporter: În actuala criză din energie, accentuată de războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina cât de fezabile mai sunt ţintele stabilite de Comisia Europeană în Green Deal pentru 2030 şi 2050 privind decarbonarea? În cazul în care o parte dintre statele membre vor fi afectate din punct de vedere economic de ceea ce se întâmplă în Ucraina, mai ales dacă acest conflict se va prelungi, este dispusă Comisia să acorde derogări pentru ţintele iniţiale prevăzute a fi atinse în 2030-2032 privind decarbonarea?
Ramona Chiriac: Trăim, într-adevăr, vremuri dificile, mai întâi pandemia Covid-19, acum războiul Rusiei. Dacă am învăţat ceva din pandemie la nivel european este tocmai forţa unităţii noastre, a solidarităţii europene. Datorită ei am avut acces egal şi echitabil la vaccinuri, datorită ei am lansat Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, care finanţează şi PNRR-ul României. Trebuie să păstrăm această unitate, în acest nou context al crizei energetice. Trebuie să gestionăm acum, pentru prima dată în istorie, securitatea energetică la nivel european, pentru că orice disfuncţionalitate a Pieţei noastre Unice înseamnă disfuncţionalităţi în toate statele membre UE. Principiul solidarităţii energetice, confirmat recent de Curtea de Justiţie ca principiu fundamental al dreptului UE este principiul care ne călăuzeşte eforturile la nivel comunitar. În timp ce unele state membre pot fi mai expuse la efectele unei perturbări a livrărilor din partea Rusiei, toate statele membre vor fi afectate în mod negativ şi pot contribui la limitarea prejudiciilor economice cauzate de o astfel de perturbare.
Obiectivul atingerii neutralităţii climatice în 2050, agreat de toate statele membre ale Uniunii şi încorporat ca atare în legislaţie europeană, rămâne în continuare unul ambiţios şi cu atât mai oportun în actualul context în care sursele de energie sunt folosite ca arme de război.
Criza actuală ne arată, încă o dată, că decizia de limitare a dependenţei de surse fosile este una corectă. Pe termen lung, dezvoltarea energiilor regenerabile - curate, produse "acasă' -, economisirea şi creşterea eficienţei energetice, stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii ne vor ajuta nu doar la atingerea obiectivelor climatice, dar şi la reducerea vulnerabilităţilor noastre politice.
În ultimele luni, ca reacţie la creşterea riscului pentru iarna care vine, UE şi-a consolidat în mod considerabil gradul de pregătire imediată pentru o astfel de perturbare majoră a aprovizionării: a profitat pe deplin de posibilităţile oferite de cadrul juridic actual, a introdus măsuri de stimulare a reconstituirii stocurilor, a instituit Platforma energetică a UE pentru a sprijini diversificarea aprovizionării cu gaze şi a lansat, la 18 mai 2022 planul REPower EU şi obiectivul de a pune capăt cât mai curând posibil dependenţei de combustibilii fosili din Rusia, prin accelerarea tranziţiei către energia curată şi conjugarea eforturilor în vederea construirii unui sistem energetic mai rezilient şi a unei adevărate Uniuni energetice.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
