English
Pandemia de Covid-19, crizele generate de explozia preţurilor din energie şi războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina au avut efecte şi asupra mediului de afaceri din ţara noastră, care s-a confruntat cu o lipsă a materialelor necesare din cauza disfuncţionalităţilor ce au intervenit pe lanţurile de aprovizionare, cu majorarea facturilor la utilităţile publice, cu creşterea preţurilor materialelor, fapt ce a dus la mărirea devizelor generale pentru lucrările de investiţii publice, şi cu o lipsă de finanţare din partea statului. Când ne referim la lipsă de finanţare, avem în vedere componenta de granturi din fondurile europene atât pentru perioada 2014-2020 (+3), cât şi pentru perioada cuprinsă de PNRR (2021-2026), deoarece Guvernul a alocat, din bugetul de stat, în ultimii doi ani sume consistente pentru garantarea creditelor luate de IMM-uri pentru capitalul de lucru şi capitalul necesar investiţiilor, garanţii oferite prin FNGCIMM, fapt care a dus la bancabilizarea a 6 din 10 companii din economia naţională.
Confruntate însă cu riscul pierderii a 12 miliarde euro din alocarea pe perioada de programare 2014-2020 (+3), autorităţile centrale au apelat la mecanismul de flexibilizare a fondurilor aprobate în timpul pandemiei Covid-19 de Comisia Europeană şi au lansat mai multe scheme de ajutor de minimis pentru IMM-uri pe baza acestor fonduri, scheme prin care vor fi pompate în economia naţională aproximativ 2,5-3 miliarde euro. Acest fapt s-a văzut imediat în graficele publicate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din care reieşea că, la 1 iulie, avem un grad de absorbţie de doar 62% (68% la începutul lunii august) pentru fondurile alocate în perioada 2014-2020, dar că avem un grad de supracontractare de 154%, grad ce asigură din plin absorbţia tuturor fondurilor alocate şi înlătură riscul pierderii celor 12 miliarde euro.
Dar efectele aplicaţiilor deschise pentru IMM-uri pe fondurile rămase din perioada 2014-2020 se vor vedea în gradul de absorbţie a sumelor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deoarece call-urile de proiecte destinate mediului de afaceri din ţara noastră se lasă încă aşteptate, prin PNRR fiind deocamdată demarate implementarea proiectelor privind eficienţa energetică, cogenerarea, infrastructura rutieră şi feroviară, construcţia unor creşe eficiente energetic şi... cam atât.
Modernizarea spitalelor se află încă în aşteptarea selecţiei unităţilor sanitare pe baza criteriilor dorite de Ministerul Sănătăţii, digitalizarea IMM-urilor nu se face deocamdată prin PNRR, ci prin programele Start-up Nation 2022 şi Femeia Antreprenor 2022, finanţate de la bugetul de stat - programe prin care obligatoriu 5000 de euro din fiecare grant alocat sunt folosiţi pentru digitalizarea companiilor -, proiectele destinate asigurării independenţei energetice încă nu au fost demarate, iar accesarea de către IMM-uri a instrumentelor financiare dezvoltate de Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii va putea fi realizată abia la sfârşitul anului 2023-începutul anului 2024.
În pofida situaţiei descrise mai sus, autorităţile centrale spun că există speranţă, mai ales că mai avem prin PNRR 27,2 miliarde euro pentru perioada 2021-2026, la care se vor adăuga şi cele 43 miliarde euro pe care urmează să le primim pe cadrul financiar european multianual 2021-2027, după ce ni se vor aproba toate programele operaţionale. Din păcate, din cele 16 programe operaţionale (din care 8 sunt Programe Operaţionale Regionale), până acum Comisia Europeană ne-a aprobat doar unul: Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică, ceea ce înseamnă că finanţările pe celelalte programe le vom avea disponibile abia în a doua jumătate a anului 2023 sau la finalul anului viitor, adică ne va rămâne o perioadă de implementare de doar patru ani. Avem capacitatea ca în următorii şase ani să facem minuni în privinţa proiectelor finalizate care sunt necesare cu adevărat pentru dezvoltarea şi reformarea României?
În paginile acestui supliment, am încercat să aflăm de la cei implicaţi dacă cele 80 miliarde euro alocate ţării noastre (MFF 2021-2027 şi PNRR 2021-2026) vor duce la reducerea drastică a decalajelor de dezvoltare pe care le avem faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, dacă vor crea plusvaloarea economică dorită şi dacă sunt şanse ca reforma reală a statului român să se producă în toate domeniile de activitate, fie că vorbim despre infrastructură, despre agricultură, energie, educaţie, sănătate, justiţie sau administraţie publică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
