Rusia a închis robinetul de gaze spre Europa până mâine. Dar dacă ne obişnuim aşa?

Fluxul de gaze ruseşti prin Nord Stream 1 a fost oprit miercuri pentru mentenanţă şi ar urma să fie reluat mâine, 3 septembrie. După o creştere viguroasă în ultima lună preţurile s-au mai calmat la bursa din Viena, în urma marcărilor de profit, dar orice sincopă ar reinflama spiritele.

Gazprom a anunţat, la începutul lunii august, că va întrerupe fluxul de gaze prin conducta Nord Stream1 până sâmbătă, o pauză de trei zile pentru mentenanţă de rutină a unei staţii de compresoare, cea din Portovaia, care funcţiona de altfel cu o singură turbină.

Şeful Agenţiei Federale de Reţea a Germaniei, Klaus Mueller, declara atunci că lucrările de mentenanţă sunt de neînţeles din punct de vedere tehnic, iar el consideră că este o modalitate de a pedepsi Germania pentru că a condamnat invazia Rusiei în Ucraina.

O iritare de înţeles având în vedere că Gazprom a redus în mod repetat debitul de gaz prin Nord Stream 1, invocând probleme tehnice, cum ar fi repararea echipamentelor. Iar din NS1 gazul pleacă spre întreaga Europă.

Franţa a acuzat, la rândul său, marţi, Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept "armă de război".

Premierul francez Elisabeth Borne ceruse luni companiilor să elaboreze planuri de economisire a energiei până luna viitoare, avertizând că acestea vor fi afectate primele dacă Franţa este obligată să raţionalizeze gazele şi electricitatea.

Ea a făcut aceste declaraţii după ce compania franceză Engie a anunţat că va primi mai puţin gaz de la Gazprom, de marţi, din cauza unei dispute contractuale.

Guvernele europene se străduiesc să răspundă creşterii costurilor cu energia pentru întreprinderi şi gospodării şi să găsească alternative la sursele de gaze naturale ruseşti pentru a le stoca pentru iarnă.

Un preţ plafonat la energie ar fi de luat în calcul la nivel european, dar rămâne de văzut în ce măsură va fi eficientă o astfel de măsură în conditiile penuriei.

Miniştrii europeni ai Energiei vor organiza o întâlnire de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta despre criza energetică. Germania este dispusă să ia în considerare un plafon al preţului gazelor, au relatat marţi mai multe ziare italiene, citând un mesaj text trimis de ministrul german al Economiei miniştrilor europeni ai Energiei.

Premierul italian Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, făcuse anterior presiuni pentru impunerea unui plafon al preţurilor, cerand măsuri pentru separarea costului energiei electrice de preţul gazului.

"Nu există soluţii magice de luat în calcul, va exista o strategie probabil la nivel european care să impună o plafonare a preturilor pentru consumatori, cu suportarea diferenţelor faţă de preţurile de achiziţie din bugetul UE, prin PNRR, pe model spaniol. Orice alte variante pe plan local vor fi mai puţin eficiente sau greu de pus in practică - de exemplu revenirea la preţuri reglementate în condiţiile interzicerii exporturilor, dar permiterea în schimb a importurilor (pentru ca statele din UE depind de importuri) e imposibil de implementat în UE", spune Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO.

În Romania, deşi dependenţa de resursele importate de gaz este printre cele mai mici din Europa, se simt deja anumite disfuncţionalităţi în piaţă. Primarul din Timişoara, Dominic Fritz, declara miercuri că, în timp ce Guvernul susţine că nu există probleme de aprovizionare cu gaz, compania de termoficare a municipiului Timişoara, Colterm, are probleme în a găsi un furnizor pentru această iarnă, deoarece pe piaţă nu există suficiente stocuri de gaz.

Toate tentativele de a încheia un contract ferm pe termen lung până în aprilie anul viitor cu furnizorii mari de pe piaţă au eşuat, inclusiv cu Romgaz, una din companiile deţinute de stat, motivul invocat fiind cantităţile insuficiente de pe piaţă, susţinea primarul.

În schimb, ministrul Energiei, Virgil Popescu, rămâne optimist. "Avem peste 2,28 miliarde mc în depozite. Dacă nu mă înşel, cifra pe care ne-am asumat-o şi pe care trebuia să o raportăm şi trebuie să o raportăm în data de 1 septembrie, la Comisia Europeană, era de 57% (n.r. Germania are deja 85%), deci a fost un ritm accelerat de înmagazinare a gazelor în depozite, în aşa fel încât să depăşim ţinta minimă de 80% agreată, de umplere a depozitelor", a subliniat acesta.

Cel mai pesimist scenariu pentru Europa presupune sistarea completă a livrărilor de gaze în regiune, plus un val de frig venit mai devreme ca de obicei, ceea ce ar arunca preţurile din nou în aer.

Luna august s-a încheiat la bursa din Viena cu un preţ de 253 euro/Mwh, iar ieri tranzacţiile se făceau la 236 euro/Mwh. Dar să nu uităm că acestea porniseră de la sub 200 euro la începutul lunii august, când a apărut ştirea că urmează o nouă întrerupere pentru mentenanţă.

La începutul lunii trecute, Commerzbank arăta, într-o analiză, că Germania ar fi aruncată într-o recesiune comparabilă cu cea din 2009, când lumea se confrunta cu criza financiară, dacă Gazprom închide complet robinetul, cu o contracţie a PIB-ului de peste 2,7% în 2022 şi o continuare a declinului şi în 2023.

Speculatorii au, deci, toate motivele să aştepte cu interes ziua de sâmbătă, când marcările de profit de la debutul lunii pot fi inversate în noi poziţii pe termen lung dacă apar sincope în repornirea fluxului de gaze sau se constată o nouă reducere a acestuia la repornire.