SUPLIMENT FONDURI EUROPENE "Sprijinirea industriei alimentare şi a domeniului construcţiilor - priorităţile MIPE"

Reporter: Care este situaţia privind fondurile europene alocate mediului de afaceri? Am văzut că în ultima perioadă aţi lansat o serie de măsuri care cumulat aduc un plus de sprijin financiar de 1,5 miliarde euro pentru companiile din ţara noastră.

Marcel Boloş: Într-adevăr, pe politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2014-2020 avem o situaţie mai specială, deoarece avem un risc de a pierde banii alocaţi, estimarea noastră fiind de 12 miliarde euro. Şi atunci a trebuit să luăm decizii care să asigure utilizarea acestor bani, iar o prioritate dintre multiplele măsuri pe care le-am avut în vedere este cea referitoare la mediul de afaceri. Aşa a apărut şi s-a conturat un portofoliu de proiecte şi de apeluri de proiecte. Primul dintre acestea a fost cel referitor la microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pe care le-am acordat în acest an fermierilor şi industriei alimentare, care a inclus un apel de proiecte cu valoare totală a alocării de 350 milioane euro. Am avut depuse 33.000 de cereri de finanţare şi au fost încheiate 15.000 de contracte de finanţare, care au cuprins întregul buget penrtru fermieri şi pentru industria alimentară. Vestea bună este că în luna septembrie şi probabil în cursul lunii octombrie se vor efectua plăţile, în urma rectificării în luna august a bugetului de stat, iar noi vom face documentele pentru decontare din bugetul Uniunii Europene. Acesta a fost un prim exerciţiu derulat la sfârşitul lunii mai 2022, iar contractele de finanţare au fost încheiate la 30 iunie 2022. Acum am deschis un apel destinat capitalizării IMM-urilor pe măsura celebră 4.1.1, în valoare totală de 400 milioane euro. Aici discutăm de granturi care sunt acordate sub formă de ajutor de minimis, în special pentru componenta de educaţie, sănătate şi servicii care sunt prestate populaţiei. În general, aceste servicii le numim de mici meşteşugari care se adresează populaţiei şi privesc tot tipul de servicii, indiferent că ele se referă la frizerii, întreţinere corporală, etc. Aceasta a fost o primă formă de granturi, iar a doua formă de granturi este cea cu valori cuprinse între 50.000 euro şi 500.000 euro, pentru care bugetul total alocat este de 350 milioane euro.

Reporter: Bani pentru dezvoltarea producţiei şi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor sunt alocaţi din fondurile europene?

Marcel Boloş: Da. E o perioadă în care, chiar sub umbrela aceasta a IMM-urilor care au fost afectate de criza Covid, am permis mediului de afaceri să îşi achiziţioneze echipamente de producţie; ba mai mult decât atât, am adresat aceste fonduri pentru activitatea de producţie. Apoi am avut componenta de transport şi distribuţie, pentru a capitaliza firmele care desfăşoară activităţi de transport. A urmat componenta de construcţii, care e domeniu de activitate separat în apelul de proiecte pe care l-am realizat. Al patrulea mare domeniu de activitate finanţat este componenta de servicii adresate populaţiei, despre care am vorbit la răspunsul precedent. Am încercat să utilizăm banii pentru ceea ce înseamnă activităţi de bază în economia naţională, astfel încât capitalizarea să ducă la consolidarea poziţiei competitive pe piaţă a IMM-urilor şi să putem să asigurăm menţinerea locurilor de muncă şi atragerea de investiţii.

Primele finanţări majore pentru companii, în luna septembrie

Reporter: Când vor beneficia antreprenorii din ţara noastră de banii respectivi?

Marcel Boloş: Noutatea este că aceste apeluri de proiecte nu mai sunt lansate după modelul clasic. Am lansat apeluri de proiecte complet digitalizate, digitalizare ce priveşte şi etapele de evaluare a conformităţii administrative şi de eligibilitate, precum şi evaluării tehnice şi financiare. Am încercat ca acest proces complet automatizat să salveze din perioadele care până acum erau alocate pentru parcurgerea etapelor necesare în vederea încheierii contractelor de finanţare şi eu sper - aşa cum s-au angajat colegii mei din Guvern - ca în cursul lunii septembrie contractele de finanţare să fie încheiate. Este un progres major, pentru că pe de o parte am încercat să testăm acest proces complet digitalizat de încheiere a contractelor de finanţare - şi dacă reuşeşte înseamnă că este un mare pas înainte pentru ceea ce înseamnă accesarea fondurilor de către mediul de afaceri, iar pe de altă parte am încercat ca prin aceşti bani să capitalizăm acele sectoare ale economiei naţionale care aduc valoare adăugată şi de acolo se pot asigura salarii şi atarge investiţii pentru ca indirect bugetul de stat să câştige din impozitele şi taxele datorate de către contribuabili. Dar mai avem apeluri de proiecte în pregătire; lucrăm la aşa-zisa măsură 4.1.1 bis, unde am introdus un apel de proiecte care se referă la două mari domenii de activitate din economia naţională: construcţiile şi industria alimentară. Dacă ne uităm la deficitul de cont curent al României, vedem că importurile de produse şi bunuri de consum depăşesc exporturile. S-a creat un cerc vicios, pentru că pe de o parte avem potenţial agricol, iar pe de altă parte suntem în situaţia în care importăm mai mult decât exportăm. Atunci am zis că e nevoie de un efort susţinut pentru ca industria alimentară să fie susţinută. În ceea ce priveşte domeniul construcţiilor, suntem în situaţia în care pentru furnizorii de materii primă pentru proiectele de infrastructură ale României - vorbesc de la piatră concasată până la nisip şi tot ce e nevoie pentru ca să avem mare parte din materiile prime produse în ţară - am socotit că este nevoie să dăm acest impuls şi să sprijinim această componentă din mediul de afaceri.

Reporter: Care va fi valoarea maximă a granturilor acordate?

Marcel Boloş: Valoarea unui grant va fi cuprinsă între 50.000 şi 500.000 euro, pe modelul de la măsura 4.1.1, iar valoarea totală a bugetului alocat este de 300 milioane euro, din care 150 milioane euro pentru domeniul construcţiilor şi 150 milioane euro pentru industria alimentară. Mai avem lansat în dezbatere publică, în consultare, un apel de proiecte care cred că va ajuta foarte mult IMM-urile, pe componenta de eficienţă energetică. Apelul are un buget total alocat de 500 milioane euro şi am vizat în principal ca IMM-urile să poată să îşi asigure consumurile proprii de energie, mai ales din energii regenerabile. Vorbim de energie verde, de panouri fotovoltaice, de pompe de căldură, de diverse inovaţii care sunt în acest domeniu, şi am avut în vedere ca să susţinem tot ce însemană producţia de energie verde pentru consumul propriu al IMM-urilor.

Reporter: Toate aceste măsuri şi scheme despre care vorbiţi sunt lansate doar pe alocarea pentru perioada de finanţare 2014-2020?

Marcel Boloş: Da. Am făcut această contextualizare pentru că măsurile pe care noi le-am avut în vedere ca să evităm pierderea banilor au ţintit mediul de afaceri, care a fost norocos din acest punct de vedere, cu toate că mulţi dintre români şi-ar fi dorit să vadă aceşti bani în proiecte de infrastructură de transport, infrastructură de apă-canalizare, care sunt coloana vertebrală de dezvoltare a României. În lipsa unei alternative pe termen lung, am adoptat aceste tipuri de măsuri care au în vedere aceste intervenţii care privesc mediul de afaceri. Este o oportunitate enormă pentru capitalizarea IMM-urilor şi pentru ca ele să poată să facă faţă plăţilor la utilităţile publice pentru că au crescut cu 636% costurile la energia electrică.

• Instrumentele financiare prevăzute în PNRR, operaţionalizate abia la finalul lui 2023

Reporter: În PNRR sunt prevăzute instrumente financiare pentru IMM-uri realizate prin Banca Europeană de Investiţii şi prin Fondul European de Investiţii. Când vor putea companiile din ţara noastră să acceseze aceste instrumente financiare atât de necesare mediului de afaceri?

Marcel Boloş: Aici am avut o discuţie întreagă despre oportunitatea accesării şi folosirii instrumentelor financiare inovatoare, pentru că în general ele sunt folosite în perioadele de dezvoltare economică, deoarece în perioadele de criză economică - precum cea traversată acum - firmele aui nevoie de capitalizare. Astfel, între cele două tipuri de abordări există o diferenţă foarte mare. Când discutăm de capitalizare o putem face prin granturi şi achiziţia de echipamente necesare mediului de afaceri, iar când discutăm despre instrumentele financiare inovatoare, discutăm de îndatorare, care se potriveşte foarte bine în perioadele de dezvoltare economică şi care sunt viitorul pentru mediul de afaceri. Nu o să putem la infinit să asigurăm doar granturi cu toate că şi aceste granturi au o valoare maximă, care poate fi alocată potrivit regulilor specifice ajutorului de stat, iar cofinanţarea vine în general din împrumuturi. Deci, dacă punem cap la cap granturile şi cofinanţarea în formă clasică este un fel de instrument financiar. Dar revenind la întrebarea dumneavoastră, noi avem instrumentele financiare care se împart în mai multe categorii. Avem cele de tip private-equity, ce privesc participarea la capitalul social al unei companii sub formă de acţiuni. Este o premieră în România. Pentru acest instrument financiar suntem în etapa în care avem încheiat acordul cu Banca Europeană de Investiţii în vederea gestionării celor 400 milioane euro pe care îi avem alocaţi. Va fi un adevărat exerciţiu pentru MIPE ca să implementăm astfel de măsuri. Desigur că aici vorbim despre o formă de finanţare uşoară, dar are şi riscurile aferente, pentru că, odată ce eşti prezent ca acţionar în capitalul social al unei companii, îţi asumi şi riscurile specifice investitorului. Această componentă este în curs de implementare. Avem apoi a doua componentă, de sprijin pentru întreprinderile mari, care este în valoare de 300 milioane euro şi pe care o gestionăm prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale. Suntem în etapa de încheiere a acestor documente necesare pentru implementarea instrumentelor financiare. Mai acem a treia componentă, unde lucrurile sunt mai complicate puţin, cea a garanţiilor de portofoliu, care sunt structurate pe schimbări climatice, digitalizare, etc. Bugetul total alocat este de 550 milioane euro şi am încheiat cu Fondul European de Investiţii documentele necesare de colaborare. FEI este acum în procedură pentru selectarea fondurilor de investiţii care vor gestiona garanţiile de portofoliu.

Reporter: Din ce ne spuneţi înţelegem că mai durează un an până când companiile din ţara noastră vor putea să acceseze aceste instrumente financiare atât de necesare mediului de afaceri...

Marcel Boloş: Da. Este un proces mai anevoios, nu este un proces simplu. Nu se poate întâmpla peste noapte accesarea acestor fonduri şi de aceea mecanismele care stau la baza instrumentelor financiare inovative sunt destul de complexe pentru că ele presupun asumare de riscuri din partea celor care le gestionează, iar procesul va mai dura un an. Eu sper ca la sfârşitul lui 2023 să putem deschide această perspectivă de accesare a instrumentelor financiare. Suntem şi noi în proces de învăţare a acestor proceduri specifice şi poate de aceea uneori pare, din exterior, că nu se vpd rezultate imediate.

• 1,2 miliarde euro pentru IMM-uri, din programele operaţionale regionale în perioada 2021-2027

Reporter: Pentru cadrul financiar european multianual 2021-2027, de ce fonduri vor beneficia companiile din ţara noastră?

Marcel Boloş: Avem 16 programe operaţionale, din care a fost aprobat până acum Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică. Bugetul alocat ţării noastre pentru politica de coeziune este de 43,1 miliarde euro şi de aceea trebuie să luăm fiecare program operaţional în parte, să îl negociem cu Comisia, să răspundem la clarificări, etc.. În cadrul programelor operaţionale regionale avem bani pentru IMM-uri. Vorbim despre aproximativ 1,2 miliarde euro alocaţi mediului de afaceri, iar o parte din aceste fonduri vor fi accesate prin instrumentele financiare inovative pentru că acesta este viitorul privind accesarea fondurilor europene.

Reporter: Veţi continua programul cu voucherele sociale, sub o formă care să permită dezvoltarea industriei agro-alimentare autohtone?

Marcel Boloş: Da. Negociem cu Comisia Europeană în cadrul Programului Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială, pentru ca aceste măsuri privind voucherele sociale să fie extinse până la finalul anului 2027. Sper să putem da vestea bună pentru oameni în curând, după aprobarea programului de către Comisia Europeană. Până atunci încă suntem în proces de negociere, dar negocierea este şi din acest punct de vedere al prelungirii perioadei de acordare. Apoi, am avut recent o discuţie cu reprezentanţii Rompan şi ai industriei de morărit şi panificaţie în care am analizat posibilitatea legală pentru a continua programul cu vouchere sociale sau pachete alimentare - cum va fi forma finală a acestuia - şi pentru a stabili un mecanism de implementare în care pachetele alimentare de bază să fie cele care sunt incluse în programul de vouchere sociale şi ele să fie cu produse româneşti. Acest lucru va însemna un ajutor imens pentru industria agro-alimentară din ţara noastră şi pentru cei care lucrează în acest domeniu. Este un proiect la care lucrăm în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi chiar ţin foarte mult la această autenticitate şi sprijin pe care trebuie să îl dăm pentru piaţa produselor româneşti, fiindcă este un moment extrem de greu pentru întreaga industrie alimentară. După cum se poate observa, mare parte din fondurile noastre pentru acest an le-am direcţionat cu prioritate spre industria alimentară şi pentru construcţii, şi vom continua aceste forme de sprijin până când companiile se maturizează, cresc, devin mai puternice pentru a contribui din plin la valorificarea potenţialului agricol românesc.

Reporter: Vă mulţumim!