În curînd, de la "Marama Musceleană" va dispărea... marama

Producţia articolelor de artă populară nu mai este profitabilă, piaţa neputînd acoperi preţul şi costurile creatorilor, astfel că nu le mai absoarbe produsele. Acest lucru se întîmplă chiar dacă ele sînt autentice şi fabricate din ţesături 100% naturale, cum sînt cele create de artizanii de la "Marama Musceleană" Cîmpulung Muscel.

Societatea Cooperatistă "Marama Musceleană" a luat fiinţă în anul 1991, din cooperativa meşteşugărească cu acelaşi nume, care, în 1972, reunea peste 900 de cooperatori de artă populară şi artizanat. Preşedintele noii societăţi, doamna Micşunica Mihăilă, ne-a declarat că piaţa artizanatului s-a schimbat în anii de după 1990, în sensul că cererea şi distribuţia au scăzut. În secţiile unităţii amintite au rămas 160 de lucrători (majoritatea femei), dintre care 30 cu munca la domiciliu. Totodată, s-a modificat ponderea secţiilor de producţie. "Dacă înainte de 1991 principala muncă se desfăşura în secţiile de artizanat şi covoare manuale, după acest an, a mers bine, pentru ceva vreme, broderia de maşină. În prezent, însă, cea mai intensă activitate este cea din secţiile de confecţii îmbrăcăminte, care aduce cele mai mari venituri. De fapt, confecţiile susţin activitatea de artă populară şi artizanat", spune doamna Mihăilă.

Preşedintele societăţii "Marama Musceleană" precizează că duce o adevărată luptă pentru menţinerea actualului număr de oameni care lucrează în unitate, dar şi pentru obţinerea comenzilor necesare, deoarece, o dată cu plecarea acestora, vor dispărea multe îndeletniciri tradiţionale şi specifice zonei Muscelului. Tinerii nu mai sînt învăţaţi în familie să lucreze manual, nu mai vin "să fure" un meşteşug care nu este bine plătit. Situaţia în domeniu este îngreunată şi de "creatorii la negru", care oferă kitsch-uri, pe marginea drumurilor, în punctele turistice, magazine, tîrguri şi chiar unele expoziţii.

"Producţia de artă populară - ii, costume populare, bluze şi rochii din pînză topită etc., nu necesită investiţii şi nici utilaje tehnologice performante, aşa cum se impune în secţiile noastre de confecţii", ne-a relatat doamna Mihăilă, percizînd că materiile prime costă, iar munca - migăloasă, "cu suflet şi cu ochi atent făcută", trebuie plătită decent. "Păcatul este că nu vom putea susţine artizanatul la infinit numai din veniturile de la confecţii. Pentru salvarea şi promovarea acestui imens patrimoniu de artă populară şi artizanat, despre care se vorbeşte numai la ocazii festive, este imperios necesar să se implice diverse foruri din cultură, comerţ, afaceri externe", atage atenţia preşedintele societăţii "Marama Musceleană".

Comenzile societăţii cooperatiste vin, anual, de la ansamblurile populare şi căminele de cultură, pentru acţiunile organizate de Guvern în străinătate. "Acestea sînt, însă, insuficiente, chiar dacă luăm în calcul şi costumele populare de Muscel exportate, ocazional, în Japonia", suţine doamna Mihăilă.

Producţia de confecţii a societăţii - rochii, bluze, fuste, este exportată în totalitate în Suedia şi Anglia. În anul 2003, cifra de afaceri realizată de "Marama Musceleană" a fost de 17 miliarde de lei, din care 15% revine producţiei de artizanat.

Societatea cooperatistă "Marama Muşceleană", alături de multe alte unităţi de profil, a solicitat o serie de facilităţi (vitale păstrării patrimoniului cultural) pentru creatorii de artă populară şi artizanat. Este vorba despre eliminarea TVA de 19% sau măcar reducerea acestei cote; instituirea unei mărci pentru produsele autentice (avizată de etnologi şi creatori de artă populară), care să garanteze achizitorilor calitatea obiectului cumpărat; aprobarea unei legi cadru care să prevadă obligaţiile cooperatorilor meşteşugari, dar şi drepturile de care aceştia pot beneficia. Potrivit spuselor doamnei Micşunica Mihăilă, nici una dintre aceste solicitări nu a fost onorată.

Tot ce a obţinut "Marama Musceleană" este suma de 80 milioane de lei, pentru o perioadă de doi ani, de la Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, prin Programul de dezvoltare al artizanatului. "Nu asemenea sume de bani solicită cooperatorii, ci acţiuni bine organizate, standuri ale României la diferite manifestări, în care să aibă acces obiectele de artă şi artizanat create de societăţile cooperatiste, pentru ca produsele lor să pătrundă pe piaţa internă şi externă", ne-a mai spus preşedintele societăţii "Marama Musceleană".