ÎN LUNA IUNIE BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în valoare de 533 milioane lei

Volumul achiziţiilor Băncii Naţionale a României (BNR) de instrumente de datorie publică pe piaţa secundară s-a situat la 533,1 milioane de lei în luna iunie, circa o treime din achiziţiile din luna mai, arată statisticile lunare publicate ieri de BNR. La achiziţiile din iunie se adaugă cele din mai şi aprilie, care ridică stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară la 4,03 miliarde de lei.

Ritmul achiziţiilor s-a temperat semnificativ în iunie, de la 1,61 miliarde de lei în luna mai, cel mai probabil pe fondul îmbunătăţirii lichidităţii din piaţă în contextul în care Ministerul de Finanţe nu a mai întâmpinat dificultăţi în a se împrumuta. Amintim că în prima jumătate a lunii martie, vârful tensiunilor financiare generate de Covid-19, ofertele de obligaţiuni ale Ministerului de Finanţe nu au mai atras interes, piaţa fiind efectiv blocată, context în care BNR a decis derularea unui program de relaxare cantitativă. Valentin Tătaru, macroeconomist la ING, este de părere că "achiziţiile vor fi probabil făcute doar când există un deficit structural de lichiditate".

Raportul băncii naţionale mai arată şi faptul că BNR a injectat în piaţă în luna iunie, prin operaţiuni repo, suma de 5,033 miliarde de lei, suplimentară celor 533,1 milioane de lei injectate prin trecerea pe bilanţul propriu a titlurilor de stat în lei. În aprilie şi mai, pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei, BNR a sporit considerabil volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale.

Pentru a sprijini suplimentar economia şi emisiunile de datorie publică ale Ministerului de Finanţe, BNR a decis la şedinţa de politică monetară din 29 mai să reducă rata dobânzii-cheie la 1,75% de la 2,00% şi să continue achiziţia de titluri de stat de pe piaţa secundară, în acelaşi timp continuând să injecteze lichiditate prin operaţiunile repo.

Analiştii estimează că programul de relaxare cantitativă derulat de banca centrală va fi limitat, BNR urmând să fie nevoită să cumpere în acest an titluri de stat în echivalent a circa 0,8-1,0% din PIB, adică între 10 şi 12 miliarde de lei la un PIB nominal estimat de CNSP la finalul lui 2020 la circa 1.080 de miliarde de lei.

La mijlocul lunii iunie, volumul total al achiziţiilor BNR din piaţa secundară se ridica la peste 3,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ritmul de achiziţii din ultimele două săptămâni ale lunii anterioare a fost de aproximativ 100 de milioane de lei/săptămână. BNR a semnalat de mai multe ori că intenţia BNR este să asigure funcţionalitatea finanţelor publice fără să inunde piaţa cu lichiditate, asta probabil în contextul în care un program de achiziţii mai mare ar pune presiune pe cursul euro/leu - ţinut stabil de BNR până în prezent prin intervenţiile sale - şi implicit ar ridica şi inflaţia.

BNR este aşteptată de altfel şi de analiştii S&P să îşi folosească rezervele valutare pentru a asigura stabilitatea cursului astfel încât bugetul să nu fie debalansat şi mai mult de finanţarea externă substanţială a deficitului bugetar - aproximativ jumătate din datoria guvernamentală a României, care se ridică la peste 400 de miliarde de lei, este denominată în valută străină.

Per ansamblu, în iulie guvernul a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 5,3 miliarde de lei, cu 41,3% sub volumul realizat în iunie. Marţi, Ministerul Finanţelor a atras 3,3 miliarde de dolari de pe pieţele externe într-o emisiune de obligaţiuni structurată pe 10 ani (1,3 miliarde de dolari) şi pe 30 de ani (2 miliarde de dolari), la o dobândă de peste 3%, respectiv 4% pe an, în condiţiile în care necesarul de finanţare din acest an (deficit plus serviciul datoriei) este estimat la peste 120 de miliarde de lei.