ÎN LUNA MAI BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în valoare de 36,6 milioane lei

Banca Naţională a României (BNR) a realizat achiziţii de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în valoare de 36,6 milioane de lei în luna mai, potrivit statisticilor lunare publicate ieri de BNR. Operaţiunile de cumpărare sunt operate de către BNR pentru a reduce din volatilitatea yield-urilor la titlurile suverane în lei, în condiţiile în care investitorii îşi reduc la nivel local şi global expunerea pe obligaţiuni suverane, împingând în sus costurile de finanţare. Pe lângă cererea slabă de obligaţiuni în lei datorată inflaţiei ridicate şi situaţiei fiscale complicate a ţării noastre, piaţa secundară locală este ilichidă ceea ce face ca un episod moderat de vânzare de titluri în lei să ducă puternic în sus yield-urile suverane.

BNR a revenit în piaţă în luna martie, după o pauză de 11 luni, cumpărând titluri în valoare de 367,3 milioane de lei. Cu achiziţiile din luna mai, stocul de titluri de stat cumpărate de BNR din piaţa secundară a ajuns la aproape 5,9 miliarde de lei. Achiziţiile din martie au fost operate pentru debloca practic piaţa primară în condiţiile unei lipse totale de cerere pentru emisiunile prin care se finanţează guvernul, după invazia rusească din Ucraina şi creşterea aversiunii la risc. Totodată, BNR a căutat atunci să aplice presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului după creşterea masivă a randamentelor din debutul anului şi să transmită un semnal de încredere investitorilor.

Presiunea pe dobânzile de împrumut ale statului a rămas însă ridicată în luna mai, dobânda la 10 ani (RO10Y) din piaţa secundară continuând să crească puternic, revenind ieri un nivel record de 8,06%, cel mai mare din ultimii 13 ani, pe fondul unui nou episod de vânzări.

De notat că în minuta ultimelor şedinţe de politică monetară ale BNR nu se mai face nicio referire la achiziţii de titluri de stat, la fel ca în 2021, ceea ce arată că BNR recurge la aceste operaţiuni doar în situaţii mai extreme de deteriorare şi mai precis în episoade de vânzare agresivă în piaţa de obligaţiuni. BNR a operat pentru prima dată achiziţii de titluri de stat la vârful tensiunilor financiare provocate de pandemia de Covid-19, în data de 20 martie 2020, după ce piaţa primară a titlurilor de stat îngheţase şi rata de dobândă la 10 ani explodase la peste 6% cu o zi înainte.

Curba randamentelor (vezi grafic) pentru titlurile suverane în lei continuă să fie extrem de aplatizată (spread-ul dintre titlurile în lei pe 2 ani şi cele pe 10 ani la circa 11 puncte de bază), aproape de inversare. În regiunea noastră Polonia şi Cehia au curbe inversate ale randamentelor, adică dobânzile pe termen scurt au ajuns la niveluri mai ridicate decât cele pe termen lung. Achiziţiile BNR au dus în a doua jumătate a lunii martie la o scurtă inversare a curbei suverane în lei pentru perechea 7y-10y şi la aplatizarea până spre inversare a curbei pentru perechile 3y-10y (22 puncte de bază) şi 5y-10y (4 puncte de bază) - ca urmare a scăderii accentuate a ratei pe 10 ani până la 5,7% în 19 martie. BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat.

Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară. Costurile de finanţare pentru datoria contractată sunt extrem de relevante în acest an şi în următorii în condiţiile în care România va înregistra deficite bugetare semnificative, de peste 3% din PIB, cel puţin până în 2024, iar necesarul mai mare pentru refinanţare duce în mod evident la majorarea stocului de datorie.

De asemenea, luna mai a fost lună cu deficit de lichiditate în sistemul bancar. Analiştii anticipează de altfel că sistemul bancar va rămâne în deficit de lichiditate pentru tot restul anului în condiţiile în care BNR s-a angajat să ţină un "control ferm asupra" lichidităţii din piaţă şi pentru a "motiva" băncile să vină către deponenţi cu oferte mai bune de economisire.

Raportul băncii naţionale arată că BNR a injectat în piaţă, în luna mai, prin operaţiuni repo, suma de 3,48 miliarde de lei în medie zilnică, după ce în martie şi aprilie împrumuturile repo de la BNR au fost de 6,32 miliarde de lei în medie zilnică, respectiv 5,54 miliarde. BNR realizează operaţiunile pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în mai a fost de 12,71 miliarde de lei, în creştere de la 9,16 miliarde de lei în luna aprilie, 10,52 miliarde de lei în martie şi doar 536,7 milioane de lei în februarie. În ianuarie, suma pe Lombard a fost de 40,8 milioane de lei. Maxime anterioare pe Lombard, unde dobânda este acum de 4,75% pentru bănci, au fost în octombrie 2020, de 2,32 miliarde de lei, respectiv în aprilie 2020, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.