ÎN PARLAMENT CONTINUĂ JOACA DE-A AUDIEREA Aceiaşi miniştri liberali, pentru a treia oară sub microscop

Pentru a treia oară, aceiaşi miniştri - exceptându-l în ultimul tur pe cel al Finanţelor - sunt audiaţi în Parlament pentru exact aceleaşi funcţii pe care le ocupă de câteva luni în Guvern. De data aceasta, Executivul nu va mai fi prezidat de Ludovic Orban, ca în ultimele două dăţi, ci va fi condus de Florin Cîţu, desemnat premier de preşedintele Klaus Iohannis.

După audierile din aceste zile, este posibil să mai avem, în cursul lunii martie, a patra variantă liberală, în doar patru luni, ceea ce ar constitui o premieră absolută în istoria guvernărilor din ultimii 150 de ani. Spectrul celei de-a patra variante a cabinetului PNL a fost arătat de actualul ministru interimar al Mediului, Costel Alexe, care este propus pentru acelaşi portofoliu şi în cabinetul Cîţu, după ce la audierile pentru guvernul Orban 2 a primit aviz negativ. În faţa comisiilor parlamentare, Costel Alexe a spus: "Sunt a treia oară în faţa dumneavoastră şi vă asigur că ne vom revedea ori de câte ori va fi cazul şi mai ales dacă majoritatea din Parlament nu va vota Guvernul". Comisiile de specialitate l-au avizat pozitiv pe Costel Alexe, deşi, în urmă cu două săptămâni, acelaşi ministru a fost avizat negativ, ceea ce demonstrează că în Parlament continuă joaca de-a audierea candidaţilor propuşi pentru funcţiile din cadrul Guvernului.

Audierea cea mai aşteptată de ieri a fost aceea a propunerii pentru conducerea Ministerului Finanţelor Publice.

Deoarece actualul ministru interimar al finanţelor, Florin Cîţu, este premier desemnat şi însărcinat cu formarea viitorului guvern, în cabinetul său postul de la Finanţe ar urma să fie preluat de colegul său liberal Lucian Heiuş, finanţist cu ştate vechi în judeţul Hunedoara şi în judeţele din Banat.

În faţa comisiilor reunite de buget-finanţe, Lucian Heiuş a precizat că va continua politicile fiscale ale guvernării Orban şi va avea, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, trei obiective majore: asigurarea resurselor financiare pentru funcţionarea statului, asigurarea unui climat stabil şi predictibil pentru mediul de afaceri şi asigurarea stabilităţii economiei naţionale.

Domnia sa a precizat că va continua procesul de reorganizare şi informatizare a ANAF şi că doreşte combaterea reţelelor de speculanţi mobiliari care forţează organizarea de către instituţia statului a celei de-a patra licitaţii în cazul bunurilor confiscate, unde plătesc doar 5% din valoarea acestor bunuri, sumă insuficientă atât pentru îndestularea bugetului de stat, cât şi pentru debitor.

Lucian Heiuş a mai spus: "În afară de birocraţia externă a instituţiei, trebuie să reducem birocraţia internă a ANAF. În acest moment, structura centrală solicită peste 85 de raportări de la direcţiile şi agenţiile din teritoriu. În zona evaziunii fiscale, pentru combaterea ei eficientă, este necesar să implementăm un mecanism de stimulare şi protejare a inspectorilor fiscali. În acest moment, sunt plângeri făcute împotriva inspectorilor fiscali cu scopul de a-i timora să nu îşi mai facă treaba".

Ministrul propus pentru Finanţe a precizat că, în trecut, fondul de stimulare era constituit din amenzi, executări silite etc., şi că este necesar să fie stimulaţi doar cei care performează şi nu întreg personalul ANAF. El s-a referit şi la abuzurile din sistem. Lucian Heiuş a precizat: "Din păcate, există abuzuri făcute cu rea-credinţă sau din neştiinţă. De aceea trebuie să punem accent şi pe pregătirea profesională a inspectorilor fiscali care va duce la o creştere a calităţii actului de control fiscal. Prin mecanismul de analiză de risc, o echipă de inspecţie fiscală trebuie să ajungă doar acolo unde există indicii temeinice că s-a întâmplat ceva ilegal".

Legat de salarizarea şi stimularea angajaţilor, fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici l-a sfătuit pe ministrul propus să stabilească o anvelopă salarială care să permită venituri de câteva mii de euro pe lună pentru funcţionarii cei mai competenţi şi performanţi din cadrul ANAF şi din cadrul ministerului de resort.

• Evaluare a impactului COVID-19 asupra economiei naţionale

Heiuş a mai precizat că, dacă guvernul Cîţu va fi învestit de Parlament, în prima şedinţă va solicita înfiinţarea unui comitet interministerial care să facă o analiză a influenţei epidemiei de coronavirus asupra economiei româneşti.

În legătură cu acest aspect, Lucian Heiuş a precizat: "Trebuie să gândim scheme de ajutor pentru companii şi pentru angajaţii acestora. Trebuie să identificăm cel mai pesimist şi cel mai optimist scenariu. Sunt multe semnale în economia mondială că există o problemă, semnale de care trebuie să ţinem cont. România are un buffer pentru asemenea intervenţii şi nu cred că va fi o problemă să trecem peste această criză dacă îşi va face simţite efectele în ţara noastră".

În privinţa acestei situaţii, Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanţelor, a susţinut că a primit semnale din partea mai multor operatori din turism, care, pe fondul lipsei de turişti, cauzată de epidemia globală de coronavirus, doresc să închidă mai multe unităţi de cazare din zona montană. Teodorovici a spus că operatorii respectivi ar trebui ajutaţi de guvern prin aplicarea unor facilităţi fiscale pentru o perioadă limitată de timp, pentru ca aceştia să îşi continue activitatea.

Ministrul propus pentru Finanţele Publice le-a răspuns şi parlamentarilor care au susţinut că politica fiscală promovată de Florin Cîţu a dus la creşterea cursului valutar. Lucian Heiuş a spus: "Cursul de schimb este influenţat de mulţi factori: instabilitate politică, performanţele economice, condiţiile comerciale, deficitul de cont curent, rata inflaţiei, etc.. Este incorect să spunem că fluctuaţiile de curs valutar din ultima vreme sunt cauzate doar de politica de neimpozitare a activelor bancare. Eu cred că este vorba despre discrepanţa dintre importuri şi exporturi. Când imporţi mai mult decât exporţi, ai nevoie de valută şi atunci valoarea cursului creşte".

El a precizat că, în actualele condiţii globale, este foarte importantă stabilitatea economiei naţionale, menţionând că jocurile politice şi deciziile partidelor privind alegerile anticipate nu trebuie să afecteze economia românească şi nici interesele şi nevoile cetăţenilor.

• Heiuş: Privatizările CEC Bank şi EximBank nu sunt trecute în programul de guvernare

Întrebat cum ar fi gestionat deficitul bugetar din 2019, dacă ar fi fost în locul lui Cîţu, Lucian Heiuş a spus că fiecare ministru de finanţe are propria viziune şi propriul mod de a gândi şi de a pune în practică anumite politici bugetare. Domnia sa a menţionat că, dacă va fi învestit, nu va mări în acest an impozitele şi taxele, ci va încerca să aibă o colectare mai bună, care să asigure fondurile necesare pentru cheltuielile aprobate în legea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv a majorării pensiilor.

Lucian Heiuş este adeptul unei transparenţe totale în privinţa cheltuielilor bugetare, deoarece contribuabilii trebuie să ştie cum sunt folosiţi banii pe care îi plătesc cu titlu de taxe şi impozite, pentru a căpăta asfel încredere în guvern şi a se convinge că actul de guvernare respectă dorinţele şi nevoile lor. De aceea, domnia sa propune ca fiecare articol şi subcapitol bugetare, fiecare program să fie făcut public şi să fie raportate lunar în ce mod au fost cheltuite sumele alocate.

În privinţa sistemului bancar, ministrul propus pentru portofoliul Finanţelor Publice a menţionat că în programul guvernului Cîţu nu sunt incluse privatizarea CEC Bank şi Exim Bank. Lucian Heiuş a arătat: "Sistemul bancar românesc este stabil şi există piaţă concurenţială în acest sistem. Trebuie să recunoaştem că, atunci când am trecut prin criza economică din 2008-2010, sistemul bancar a rezistat. Statul deţine în prezent douăî bănci cu o cotă mică din piaţă. Suntem de mulţi ani stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană şi, în consecinţă, nu ar trebui să vorbim despre provenienţa capitalului bancar, din punct de vedere naţional, ci trebuie să ne dorim stabilitatea şi soliditudinea acestui sistem".

Cu toate că majoritatea membrilor comisiilor reunite şi-au arătat aprecierea faţă de Lucian Heiuş, ei nu l-au avizat pozitiv pentru funcţia de ministru al Finanţelor. Ministrul propus a întrunit doar 15 voturi pentru, 3 împotrivă şi 19 abţineri, ceea ce înseamnă avizare negativă.

• Ministrul Apărării: Contractul cu Iveco - în perioada de stabilire a modalităţii privind îndeplinirea clauzei de offset

Unul dintre cei avizaţi pozitiv a fost, pentru a treia oară, generalul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale. Acesta a declarat în faţa comisiilor reunite că Programul F16 funcţionează, fiind achiziţionate încă 5 avioane, care urmează să completeze o escadrilă. Ciucă a precizat că transferul de tehnologie din acest program se va face către companiile AEROSTAR şi ROMAERO.

Referitor la Programul Patriot, acesta se va face în funcţie de programul de achiziţii. Cât priveşte programul de camioane blindate, contractul cu firma Iveco a fost semnat la finalul anului trecut şi se află în termenul de 90 de zile în care Ministerul Economiei şi compania producătoare trebuie să stabilească modul în care se va realiza offset-ul, adică transferul de tehnologie, sau se va recurge la oficiul de compensare.

Referitor la transportoarele blindate Piranha 5, Nicolae Ciucă a declarat că întârzierea programului a fost cauzată de relaţia contractuală între producător şi beneficiar, dar speră că lucrurile se vor regla în următoarea săptămână.

Cătălin Predoiu nu a reuşit să obţină aviz pozitiv, pentru a doua oară consecutiv din partea comisiilor juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. În opinia majorităţii senatorilor şi deputaţilor situaţi pe partea stângă a scenei politice, Predoiu nu poate fi ministru deoarece susţine desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a propus numirea unor şefi de Parchete, care aveau aviz nefavorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii, şi a avizat cele 25 de ordonanţe de urgenţă adoptate de guvernul Orban în 4 februarie. Referitor la numirea procurorilor şefi, Cătălin Predoiu a spus: "Nu aveam, practic, Minister Public. Cred în decizia pe care am luat-o şi a doua oară aş face exact, exact acelaşi lucru".

Ministrul desemnat pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a primit aviz pozitiv din partea comisiilor pentru agricultură reunite ale Parlamentului. El a avut 18 voturi "pentru" un nou mandat, 14 "împotrivă" şi două abţineri. Oros a afirmat că a găsit mai multe nereguli la minister şi a amintit de faptul că a descoperit în câteva judeţe "dezastru" legat de fraudarea de fonduri pe lucrări fictive, dar şi suprafeţe mari date pe nişte redevenţe "ridicole".

Aviz negativ a primit şi Ion Ştefan, ministru propus pentru Dezvoltare şi Lucrări Publice. Acesta a avut doar 10 voturi pentru continuarea activităţii în fruntea ministerului a cărei conducere interimară o exercită, 20 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Audierile miniştrilor propuşi pentru Cabinetul Cîţu continuă astăzi şi se vor finaliza mâine. După audieri, Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor stabili data şedinţei de plen în care va fi acordat votul de învestitură. Surse din cadrul PSD susţin că şedinţa de plen ar urma să aibă loc luni, 9 martie.

Până acum, PSD şi Pro România au anunţat că nu vor susţine guvernul PNL, dar vor fi în sala de plen pentru asigurarea cvorumului de şedinţă, în timp ce PMP este singurul partid care a anunţat că va vota noul Executiv.

În cazul în care Cabinetul Cîţu nu va fi învestit de Parlament, va urma o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni, rundă pentru care PSD va merge cu o propunere de premier.