ÎN PRIMELE 11 LUNI ALE ACESTUI AN Bugetul de stat a încasat 12,3 miliarde lei din accizele la ţigarete

Accizele încasate la bugetul de stat din vânzarea ţigaretelor se ridică, în primele 11 luni ale anului în curs, la peste 12,3 miliarde lei, la această sumă adăugându-se accizele plătite de producători pentru produse din tutun încălzit - 95,5 milioane de lei, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării de ţigarete - peste 42,6 milioane de lei, vânzarea de ţigări şi ţigări de foi - 24 de milioane de lei, conform informaţiilor publice.

Acestea arată că alte sume intrate la bugetul de stat provin din accizele încasate în vamă, iar din importul de ţigarete au mai fost încasate peste 516 milioane de lei.

Comparând cu încasările din alte produse accizabile, precum motorina (aproape 10,2 miliarde de lei), bezina fără plumb (2,8 miliarde de lei) sau berea (aproximativ 635 de milioane de lei), valoarea totală a accizelor din tutun şi produse din tutun este cea mai mare. Conform datelor din piaţă, veniturile la bugetul de stat încasate din accize şi TVA la produsele din tutun au crescut la circa 12,3% din totalul veniturilor fiscale, de la aproximativ 10,7% în 2019.

De altfel, execuţiile bugetare din acest an evidenţiază scăderi ale veniturilor din impozitul pe profit, din încasările de TVA, din accizele pentru produse energetice, pe creştere fiind doar veniturile din accizele la tutun şi cheltuielile cauzate de pandemie.

Companiile din industrie care plătesc aceste taxe sunt BAT, cu o contribuţie la încasările care provin din domeniul tutunului de peste 50%, JTI - cu circa 30%, PMI - cu aproape 15%, Imperial Tobacco - cu aproximativ 2% şi alţi câţiva jucători mici de profil.

În luna aprilie a acestui an, veniturile provenite din accizele plătite pentru produsele din tutun au crescut cu 25,2% (media primului trimestru fiind 15,3%). Doar pentru produsele puse pe piaţă în luna martie industria de profil a virat la stat circa 1,5 miliarde lei.

Ultima execuţie bugetară subliniază că deficitul a crescut, în noiembrie, cu 10 miliarde lei şi a ajuns, astfel, pentru primele 11 luni ale anului, la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut.

În condiţiile în care piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut, în acest an, la 9,4% - cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani -, iar tendinţa de scădere se menţine, reprezentanţii companiilor de tutun se aşteaptă ca volumele de vânzări legale şi, implicit, taxele virate la stat pe care le vor raporta în 2021 pentru anul în curs să fie în creştere. Aceasta, în condiţiile în care cadrul de reglementare şi politica fiscală nu ar mai aduce surprize neaşteptate care să dea peste cap piaţa legală şi implicit taxele virate pentru produsele puse la vânzare.

Cifra de afaceri a industriei tutunului în 2019 a fost de aproape 21 miliarde lei, în creştere cu 17,3% faţă de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe şi impozite), conform studiului citat.

Potrivit Eurostat, ţara noastră este al treilea producător de ţigarete din Europa, după Germania şi Polonia.

Valoarea totală a exporturilor de tutun brut şi prelucrat în 2019 a producătorilor din România a fost de 948,4 milioane euro, iar valoarea importurilor de 365 milioane euro, tutunul avand o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a ţări de aproape 600 de milioane euro.

În primele opt luni din 2020, totalul exporturilor a fost de 926,4 milioane euro, cu o creştere de 51% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, potrivit datelor INS. Totalul importurilor, în acelaşi interval, a fost de 234,1 milioane euro, contribuţia pozitivă a sectorului tutun la balanţa de plăţi fiind de 692,3 milioane euro. Produsele din tutun continuă să se menţină în topul produselor agricole exportate, după porumb şi grâu.

În acest context, la începutul anului în curs, în Parlament a fost dezbătut cel mai radical proiect anti-tutun, care urmărea, printre altele, să elimine ţigaretele de la raft. Proiectul anti-tutun a fost respins la finele lunii iunie. Conform unui studiu de specialitate, adoptarea acestuia ar fi avut drept consecinţă directă scăderea cu 40% a taxelor plătite de industrie la buget de sector. Şi în programul actual de guvernare apar măsuri anti-tutun.