ÎN PRIMELE CINCI LUNI ALE ANULUI: Fondul de investiţii BT Dollar Fix a ajuns la 10,5 milioane de dolari

BT Asset Management, al treilea cel mai mare administrator de active din ţara noastră, a lansat în prima jumătate a acestui an un fond de investiţii denominat în dolari în care au intrat peste zece milioane de dolari în primele cinci luni, a precizat Irinel Tolescu, director de vânzări la societatea de administrare a investiţiilor, în cadrul unei conferinţe, adăugând că fondul are scopul susţinerii efortului de diversificare al clienţilor săi.

Domnia sa a declarat: "Urmărim cu atenţie ceea ce-şi doresc clienţii ca economisire, iar în ultima perioadă unul dintre obiectivele lor este diversificarea. Nu doar pe fonduri cu grade diferite de risc, ci şi pe monede diferite. În acest context, la mijlocul lunii februarie, am lansat un fond de investiţii în dolari".

BT Dollar Fix este un fond deschis care investeşte în instrumente financiare cu venit fix, scopul fondului fiind să ofere randamente peste dobânzile bancare în dolari în condiţii de lichiditate sporită. Fondul nu investeşte în acţiuni sau în instrumente financiare derivate şi oferă posibilitatea de retragere integrală sau parţială a sumelor, fără reţinerea vreunui comision de răscumpărare, indiferent de perioada investiţiei.

Comisionul de administrare al fondului este de 0,05% pe lună din media activelor nete în administrare.

De la lansarea din februarie, BT Dollar Fix a reuşit să adune 10,5 milioane de dolari şi a ajuns recent la un număr de 130 de clienţi, potrivit lui Irinel Tolescu.

"În continuare suntem optimişti în ceea ce priveşte atragerea de active pe această categorie de fond. Clienţii sunt în mare majoritate clienţi conservatori, iar de aceea fondul lansat în monedă dolar a fost de venit fix, pentru că apetitul clienţilor din România către fondurile cu grad de risc ridicat este mai scăzut".

Acesta a subliniat că BT Asset Management continuă să-şi dorească atragerea de active în fondurile de acţiuni, dar este important pentru clienţi să realizeze o diversificare treptată.

În ceea ce priveşte lansarea fondului în condiţiile unui posibil apetit local mai mare pentru valută al investitorilor, Irinel Tolescu a declarat: "Economisirea (depozitele) a crescut în euro. La noi am observat creşteri pe fondurile în euro, doar că aveam deja lansate astfel de fonduri. Nu aveam însă, în paleta de produse, fonduri în dolari. O parte dintre clienţii care îşi încasau diferite resurse în dolari voiau să rămână expuşi pe aceeaşi monedă. Asta şi în contextul parităţii euro/dolar, este bine să fii expus pe mai multe monede pentru diversificare şi optimizarea portofoliului. Ăsta a fost contextul în care am ieşit în piaţă cu BT Dollar Fix, pentru a completa o paletă de produse pe instrumente financiare cu venit fix. Ca strategie, fondurile (în dolari şi euro) sunt identice, iar 99% dintre plasamente sunt în depozite negociate în dolari, fără conversie valutară".

Per total, BT Asset Management are peste trei miliarde de lei în gestionare.

În ceea ce priveşte atragerea de clienţi în contextul în care fondurile pasive de acţiuni, ce replică indicii, au oferit randamente superioare în comparaţie cu fondurile active, în ultimii doi ani, în general, Mihai Purcărea, director general BRD Asset Management, a notat: "Este o statistică recentă interesantă care arată că pe partea de venit fix, 60% dintre fondurile active bat ca randament fondurile pasive. Dacă ne uităm la acţiuni, acolo 55% din fondurile pasive le bat pe cele active. La nivel global. Aici, (n.r. în cazul fondurilor pasive), există o supraperformanţă care vine din pieţele foarte mari, mature, unde a fost şi o premieră, primul ETF cu comision de administrare zero. Pe măsură ce ne ducem spre pieţe mai puţin mature, emergente, fondurile pasive cam pierd bătălia. Nu-şi mai permit comisioane atât de mici, iar la partea de venit fix pierd foarte mult. Personal, nu cred că în următorii zece ani fondurile pasive vor avea succes în pieţele emergente şi nici în România din moment ce nu avem piaţă matură de acţiuni".

Acesta consideră că este doar o întâmplare faptul că în ultimii doi ani fondurile pasive din ţara noastră au bătut fondurile active pe acţiuni: "Întâmplarea vine din structura pieţei. Nu este o comparaţie corectă, pentru că fondurile pasive, conform legislaţiei, au voie să depăşească 20% expunere pe un singur emitent, în timp ce fondurile active au maximum 10% per emitent. În momentul în care ai un indice unde ai câteva companii mari (n.r. cu pondere mare), fondurile pasive câştigă mai mult (...) datorită legislaţiei şi nu datorită structurii de fond pasiv. (...) Pe de altă parte, într-o piaţă normală, dacă ne uităm la pieţele globale unde nu sunt discrepanţele acestea cu câteva companii foarte mari, atunci lucrurile se schimbă dramatic".