ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI DIN 2016 FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ DIN 2015 MADR: "Încasările din exportul de vin - mai mari cu 35%"

Ţara noastră a exportat 9.926,7 tone de vin din struguri proaspeţi, în primele nouă luni ale anului trecut, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, când exporturile au totalizat 8.145,6 tone, conform balanţei comerciale cu produse agroalimentare întocmită de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi citată de Agerpres.

Încasările au totalizat circa 15 milioane de euro, fiind cu 35% mai mari faţă de sumele obţinute în perioada similară din anul precedent, respectiv 11,126 milioane euro.

În acelaşi timp, importurile noastre de vin au depăşit, în intervalul menţionat, de 3,5 ori exporturile, totalizând peste 35.258 de tone, în creştere şi faţă de cantităţile provenite de pe pieţele externe în aceeaşi perioadă din 2015.

Valoarea importurilor de vinuri din struguri proaspeţi din ţările intra şi extracomunitare a totalizat 31,14 milioane de euro, în primele nouă luni din 2016, în creştere cu 4,3% faţă de cele 29,842 milioane de euro cheltuite în perioada similară din 2015 pentru achiziţionarea unei cantităţi de circa 31.505 tone de vin.

Producţia de vin din 2016 este estimată la 4 milioane de hectolitri, cu circa 11% mai mult decât în 2015, cea mai mare creştere a producţiei, de 20%, fiind înregistrată în zona Moldovei, potrivit Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

Cătălin Păduraru, Wine Ambassador în cadrul Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, ne-a declarat, la finalul anului trecut, că producţia noastră de vinuri este foarte bună, iar calitatea - foarte sus, fiind semne de sindicalizare între companii şi de reorientare a acestora. Domnia sa ne-a precizat că, în prezent, "avem argumente pentru o declaraţie de forţă a vinului românesc - una care ţine de istorie", că toate cramele au tehnologie modernă, mai bună decât cea din ţările care erau în eşalonul fruntaş, în anii din urmă - Franţa, Italia, Spania, Portugalia. În schimb, ne lipseşte pluri-disciplinaritatea, potrivit specialistului, care opin ează că, la noi, nu există studii care să ne conducă spre un drum pe care să fie laolaltă oenologi, antropologi, lingvişti, cunoscători în ale ştiinţelor sociale şi toţi aceştia să se subsumeze unei activităţi ale unor comunicatori. "Comunicarea nefăcându-se pe plan mondial, suntem în afara informaţiei cu circulaţie internaţională", conform domnului Păduraru, care ne-a spus: "Nu suntem cunoscuţi absolut deloc, toată literatura de specialitate este viciată de informaţii prelucrate greşit. Companiile au interese diferite, sunt de calibre diferite, nu pot forma ele însele branduri de ţară şi nu pot transmite un mesaj coerent, pentru că nu au resurse ca să ajungă la mesajul ce trebuie transmis. România, în general, parcurge nişte poveşti date de miraje ce ar trebui demontate. Vecinii noştri din nord - polonezii, ucrainienii, ruşii etc. pot constitui pieţe foarte bune de desfacere. Pe noi ne intersează, însă, fantasmagoricele pieţe ale SUA, unde nu vom putea intra niciodată semnificativ, ne interesează Canada, China - care va deveni un exportator în viitor etc. În Ministerul Economiei nu există un departament care să centralizeze aceste date, să le pună cap la cap, să emită prognoze, strategii şi, astfel, toate eforturile pe care ziariştii şi cei din cercetare le fac rămân exerciţii fără finalitate. Producătorii sunt obligaţi de exerciţiul financiar să se gândească doar la ziua de mâine".

Cătălin Păduraru consideră că, în cinci ani de zile, capitalul românesc din viticultură va fi minoritar dacă vom rămâne pe drumul pe care suntem acum.

În ultimii 15 ani, sectorul autohton viti-vinicol s-a consolidat prin investiţii realizate în special din fonduri europene.

Consumul anual de vin, în România, este de 25 de litri pe cap de locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor.