ÎN PRIMUL SEMESTRU DIN 2022 Numărul de negocieri dintre consumatori şi bănci în cadrul CSALB a crescut cu aproximativ 40%

În prima jumătate a anului, numărul de negocieri dintre consumatori şi bănci a crescut cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar.

Reducerea ratelor, trecerea de la ROBOR la IRCC, încheierea proceselor din instanţă reprezintă măsuri pe care băncile şi consumatorii le-au negociat în prima jumătate a anului în cadrul concilierilor. Recomandarea CSALB către consumatori este să apeleze doar în ultimă instanţă la amânarea plăţii ratelor la credit. Amânarea vine cu costuri suplimentare, la care se adaugă imprevizibilitatea situaţiei economice din momentul reluării plăţii ratelor. În schimb, consumatorii sunt îndemnaţi să se adreseze băncilor, IFN-urilor şi/sau CSALB dacă întâmpină dificultăţi financiare care pot afecta derularea contractelor, pentru a găsi soluţii personalizate care să se aplice pe toată perioada derulării creditului.

Concilierea, posibilă şi în faza procesuală

În primele şase luni ale anului, 63 de procese în instanţă au fost încheiate ca urmare a rezolvării disputelor pe cale amiabilă în cadrul CSALB, faţă de cele 67 de cazuri înregistrate pe tot parcursul anului 2021. Având în vedere această situaţie, CSALB a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi celor 15 Curţi de Apel din ţară să fie aduse la cunoştinţa judecătorilor informaţiile despre posibilitatea de soluţionare amiabilă a litigiilor dintre consumatori şi bănci/IFN-uri prin conciliere.

Practic, solicitarea CSALB a fost ca judecătorii să aplice prevederile art. 21, alin. 2 din Codul de Procedură Civilă potrivit căruia "În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii". Ideal este ca recomandarea judecătorilor pentru conciliere să fie făcută la începutul procesului, până la primul termen de judecată. Însă această iniţiativă de împăcare se poate exercita de către părţi în orice moment al procesului, chiar şi în căile de atac (apel/recurs).

Avantajul major este reprezentat de faptul că media de soluţionare a unui dosar la CSALB este de 33 de zile (în anul 2021), perioada fiind mai scurtă chiar decât timpul care curge până la primul termen de judecată (în mod obişnuit).

"Tot mai mulţi consumatori solicită împăcarea cu băncile chiar şi când se află în instanţă".

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: "Dintre negocierile purtate în prima jumătate a anului curent, 92% s-au încheiat cu împăcarea părţilor. Astfel, nu doar că băncile au preluat mai multe cereri ale consumatorilor, dar procentul mare de împăcări arată o maturizare a actului de negociere. Băncile au devenit tot mai dispuse să ofere soluţii consumatorilor aflaţi în dificultate, atât prin intermediul cererilor acceptate spre negociere, unde avem o creştere de peste o treime, cât şi prin numărul soluţionărilor directe, fără intermedierea conciliatorilor CSALB, unde aproape că am egalat numărul înregistrat în tot anul anterior. Comparativ, nu asistăm la o evoluţie la fel de mare a numărului de cereri faţă de perioada similară a anului trecut, având o creştere de 10 procente. Ar fi de preferat să vedem o tendinţă similară şi în privinţa cererilor de amânare la plată a ratelor, iar oamenii să analizeze mai atent opţiunile pe care le au înainte de a solicita o amânare. Costurile care se adaugă la credit după amânarea cu până la 9 luni a ratelor pot fi semnificative, mai ales dacă ne referim la primii ani din achitarea unui împrumut.

Din fericire, există alternativa oferită de CSALB. Analizând datele, vedem că în primele şase luni mai mult de 9 din 10 cereri negociabile trimise către CSALB au primit din partea băncilor o rezolvare. Este un argument puternic pentru încrederea de care este nevoie în sistemul financiar-bancar. Dacă în cazul băncilor a crescut apetitul de negociere în cadrul CSALB, în cel al IFN-urilor a crescut numărul cererilor soluţionate direct între IFN şi consumator, fără intervenţia unui conciliator. Aceste cazuri care sunt soluţionate direct, dar după ce a fost sesizat Centrul, sunt situaţii mai simple, în care nu este nevoie de expertiza unui conciliator. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul cererilor de ştergere a înregistrărilor din Biroul de Credit. Aşa cum am mai spus, interesul comun este ca părţile să găsească prin negociere o rezolvare la problema semnalată, indiferent de calea aleasă pentru a ajunge la o înţelegere amiabilă.

Unul dintre efectele încrederii despre care vorbeam este faptul că tot mai mulţi consumatori solicită împăcarea cu băncile chiar şi când se află în instanţă. În cazul unora, această solicitare vine după ani de aşteptare a unei sentinţe sau după ce au cheltuit sume importante de bani în cadrul proceselor. Am făcut şi noi un pas către instanţe solicitând judecătorilor să recomande părţilor soluţia concilierii înainte de judecata propriu-zisă sau chiar în timpul derulării proceselor. Credem că acest lucru va aduce economii de bani şi timp ambelor părţi, iar instanţele vor fi degrevate de procese care îngreunează actul de justiţie".

Băncile preferă negocierea în cadrul CSALB, iar IFN-urile înţelegerea directă cu consumatorii

În primul semestru din 2022 CSALB a înregistrat 1.335 de cereri conforme, cu aproximativ 10% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. O creştere importantă se înregistrează în cazul dosarelor de negociere. Băncile au intrat în 331 de negocieri în perioada S1 2022, cu aproximativ 100 mai multe decât în perioada similară a anului trecut, iar IFN-urile au acceptat doar două cereri spre negociere.

Cea mai mare creştere se observă în cazul înţelegerilor directe dintre bănci/IFN-uri şi consumatori. Faţă de prima jumătate a anului trecut, înţelegerile directe (după sesizarea CSALB) au o creştere de 150%. Cele mai multe înţelegeri directe sunt în raport cu IFN-urile (160 în S1 2022 faţă de doar 22 în primul semestru din 2021). Astfel, o treime dintre cererile adresate IFN-urilor au fost soluţionate direct de către părţi anul acesta. Cele mai multe dintre solicitările formulate în raport cu IFN-urile (85%) au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit. Cererile care au acest obiect reprezintă aproximativ 20% din totalul cererilor adresate băncilor.