ÎN TIMP CE INCULPAŢII DIN CAUZELE TEL DRUM ŞI BELINA SUNT LIBERI Kovesi, tratată ca un infractor periculos

Adina Florea, procurorul de caz în dosarul plângerii pe care inculpatul Sebastian Ghiţă, fugar şi azilant politic în Serbia, a formulat-o la adresa Laurei Codruţa Kovesi, a decis săptămâ-na trecută punerea sub control judiciar a fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Practic, prin gestul Adinei Florea, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, o consideră pe Kovesi un infractor periculos, ce trebuie să dea cu subsemnatul la secţia de poliţie din cartier, care nu are voie să vorbească cu presa despre acest dosar şi căruia îi este interzis să părăseas-că ţara.

Afirmăm acest lucru prin prisma dis-poziţiilor art. 202 din Codul de procedură penală, care stipulează, în alineatul 1, că măsurile preventive (n.r.- inclusiv controlul judiciar) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Cu alte cuvinte, procurorul de caz a considerat că sunt suspiciuni rezonabile cu privire la faptul că Laura Codruţa Kovesi a săvârşit o infracţiune. Dar, pentru a dispune măsura controlului judiciar, Adina Florea mai avea nevoie, conform textului de procedură penală, ca Laura Codruţa Kovesi să împiedice buna desfăşurare a procesului penal sau să se sustragă urmăririi penale ori judecăţii, ori să existe indicii temeinici că este posibil ca ea să comită alte infracţiuni. Una dintre cele trei condiţii de mai sus trebuia să fie cumulată cu suspiciunea rezonabilă pentru a impune luarea măsurii preventive a controlului judiciar.

Care dintre acestea au fost săvârşite de Kovesi? Fosta şefă a DNA nu a împiedicat buna desfăşurare a procesului penal. Ea s-a înfăţişat în faţa procurorului de caz la termenele la care a fost citată, fără a absenta la niciun termen, deşi la cel de la mijlocul lunii februarie ar fi putut să o facă deoarece urma să susţină un interviu la Bruxell-es pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European. Kovesi a ales să se prezinte la SIIJ la toate termenele, la fel cum s-a prezentat şi la termenele la care a fost citată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără a lipsi din motive medicale sau familiale, aşa cum alţi inculpaţi, de rang înalt, au făcut-o în nenumărate rânduri.

Spre deosebire de Kovesi, cel care a întocmit plângerea penală care stă la baza dosarului de la SIIJ; inculpatul Sebastian Ghiţă a ales să se sustragă urmăririi penale, să fugă din ţară şi să obţină azil politic în Serbia.

Fostul procuror-şef al DNA nu s-a sustras niciun moment urmăririi penale, participând la toate audierile la care a fost chemată de procurorul de caz. Mai mult, nu ştim care este riscul ca Laura Codruţa Kovesi să comită alte infracţiuni, aşa cum este stipulat în alineatul 1 din articolul 202 din Codul de procedură penală.

Cu alte cuvinte, din analiza în întregime a condiţiilor din textul de lege nu reiese clar îndeplinirea condiţiilor cumulative pentru ca procurorul de caz Adina Florea să dispună măsura preventivă a controlului judiciar cu privire la Laura Codruţa Kovesi.

Probabil că singura temere a lui Florea, privind o eventuală sustragere de la urmărirea penală, a fost legată de faptul că Kovesi ar putea ajunge procuror-şef al Parchetului European, caz în care va pleca la Bruxelles, ceea ce va îngreuna cercetarea în dosarul întocmit pe baza informaţiilor oferite de inculpatul Sebastian Ghiţă.

Conform alineatului 3 al art. 202 din Codul de procedură penală, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Acuzaţiile aduse Laurei Codruţa Kovesi par la prima vedere destul de grave, dar gravitatea se calculează în funcţie de mai mulţi factori: prejudiciul cauzat, valoarea publică sau privată vătămată, gradul de pericol al săvârşirii faptei, precum şi calitatea infractorului (dacă este recidivist sau nu, dacă deţine o funcţie care să îi permită comiterea unor fapte asemănătoare, etc.).

Din analiza celor două alineate, se poate reţine un aspect: că procurorul de caz Adina Florea o consideră pe Laura Codruţa Kovesi un infractor periculos, ce trebuie neapărat controlat judiciar.

În acelaşi timp, inculpaţii care au creat prejudicii de 21 milioane de euro în dosarul Tel Drum sau cei care au scos din domeniul public al statului braţul Pavel şi Insula Belina şi le-au concesionat aproape gratis aceleaşi societăţi comerciale, nu sunt periculoşi în opinia magistraţilor. Ei sunt urmăriţi penal sau trimişi în judecată în stare de libertate, fără nicio măsură preventivă, în afara sechestrării averilor pentru a avea garanţia recuperării prejudiciului.

Cui foloseşte controlul judiciar şi interdicţiile impuse lui Kovesi?