ÎN TIMP CE SOLICITĂ ŞTERGEREA DATORIILOR BUGETARE Poşta Română vrea un credit de 52,5 milioane lei

Compania Naţională Poşta Română (CNPR) intenţionează să contracteze un împrumut bancar de 52,5 milioane de lei, dorind să prelungească facilitatea de credit pe care o are la Banca Milennium, potrivit informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.

În vederea aprobării începerii procedurii de achiziţie în vederea contractării respectivului credit, este convocată Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor pentru data de 19 mai 2014.

Poşta Română vrea să se împrumute în condiţiile în care se urmăreşte conversia datoriilor pe care le are la buget, în vederea unei noi încercări de privatizare.

Ministrul Comunicaţiilor Răzvan Cotovelea a anunţat, recent, că privatizarea Poştei ar putea fi reluată şi că ofertele ar putea fi depuse în intervalul iunie-august, acest lucru, depinzând, însă, de acceptul Comisiei Europene (CE) asupra conversiei datoriilor bugetare în acţiuni.

Domnul Cotovelea a precizat: "Primul pas în reluarea procesului de privatizare a Poştei Române este conversia datoriilor istorice în acţiuni. Dacă vom primi acceptul Comisiei Europene pentru conversia datoriilor în acţiuni, atunci statul român va avea la dispoziţie un anumit interval de timp în care se va putea realiza privatizarea operatorului poştal. Dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în acel interval de timp, procesul de conversie a datoriilor în acţiuni va fi anulat şi ne vom întoarce la situaţia iniţială". Potrivit ministrului de resort, cel mai probabil, CE îşi va da acceptul în acest sens.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus, în cadrul unui interviu, că încă nu se ştie ce datorii vor fi convertite în acţiuni. Afirmaţia vine în contextul în care, la finalul anului trecut, Curtea de Apel a redus cuantumul amenzii primite de Poşta Română de la Consiliul Concurenţei. Reprezentând cea mai mare parte a datoriilor pe care operatorul poştal le are la buget, sancţiunea aplicată de Autoritatea de Concurenţă la sfârşitul anului 2010 a fost redusă, în Instanţă, de la aproximativ 103 milioane de lei la circa 89 milioane de lei, potrivit deciziei publicate pe site-ul Curţii de Apel.

"Părerea mea este că ar trebui să convertim în acţiuni valoarea acceptată de Justiţie, cu o eventuală clauză la contractul de privatizare prin care statul să-şi asume acoperirea restului amenzii, în cazul în care un recurs al nostru va fi aprobat în Instanţă", ne-a precizat Bogdan Chiriţoiu. La începutul lui 2011, Poşta Română a contestat sancţiunea dată de CC pentru încălcarea regulilor naţionale şi comunitare de concurenţă.

Ministrul Cotovelea a mai spus că, în condiţiile în care nu va fi identificat un investitor care să cumpere pachetul majoritar de 51% din acţiunile Poştei Române, autorităţile se vor reorienta către listarea pe piaţa de capital (IPO), procedură estimată se fie finalizată către finalul anului 2015". Cotovelea a subliniat că listarea ar putea avea loc pe bursa locală şi/sau pe o bursă internaţională, în funcţie de propunerea consultantului.

În luna februarie a acestui an, statul român şi Fondul Proprietatea (FP), acţionarii CNPR, au aprobat, cu majoritate de voturi, demararea procedurilor legale pentru conversia în acţiuni a datoriilor bugetare pe care societatea de stat le are la buget.

Procedura se află în faza de consultare cu reprezentanţii Comisiei Europene, potrivit Ministerului Societăţii Informaţionale (MSI). Conducerea Fondului Proprietatea (FP), care deţine 25% din acţiunile societăţii de stat, ne-a declarat, recent, că "susţine puternic eforturile de privatizare a Poştei Române".

Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, Fondul Proprietatea ar intenţiona să ofere statului român acţiuni, pentru a-şi păstra deţinerea pe care o are la Poştă, în cazul în care datoriile companiei vor fi convertite în acţiuni.

Referitor la modificarea structurii acţionariatului CNPR după posibila conversie în acţiuni, Bogdan Chiriţoiu ne-a precizat: "FP spune că nu are nicio problemă cu privatizarea Poştei Române. Pentru a face privatizarea, trebuie să eliminăm datoriile, prin conversia lor în acţiuni. Acest lucru presupune că vor fi emise acţiuni cu o valoare echivalentă cu datoriile CNPR la bugetul de stat. Pentru a-şi păstra deţinerea de 25% la Poştă, FP ar trebui să vină cu bani, altfel riscă să devină un acţionar insignifiant. Fondul Proprietatea susţine că legea îi dă dreptul să-şi păstreze procentajul în acţiuni la Poştă, dând, în schimb, statului român acţiuni FP. Fondul Proprietatea nu vrea să-i fie diluată deţinerea la Poştă şi, în consecinţă, intenţionează să dea în contrapartidă statutui român acţiuni FP, despăgubindu-l pentru acţiunile pe care ar urma să le primească la CNPR. Mecanismul este prevăzut în Legea de funcţionare a Fondului Proprietatea, iar dacă statul primeşte o contravaloare corectă, Consiliul Concurenţei nu are o problemă cu această procedură. Circulă zvonuri că FP a dat deja acţiuni statului român, pe care acesta din urmă nu le-ar fi plătit".

Poşta Română a încheiat anul 2013 cu o pierdere din activitatea de exploatare de 27,6 milioane de lei, de peste nouă ori mai mare decât nivelul estimat în bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, în care era estimat un rezultat negativ de 2,9 milioane de lei.

Ultimul an în care compania a obţinut profit a fost 2008, când rezultatul brut a fost pozitiv, dar de zece ori mai redus decât estimarea din buget.

Statul a mai încercat o dată să privatizeze Poşta Română, în prima parte a anului trecut, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului.

Directorul general al Poştei, Ion Smeeianu, a declarat, la acea vreme, că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria stabilită de ANAF au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori. În urma acestui eşec, MSI a decalat termenul pentru depunerea ofertelor de privatizare cu un an, pentru 30 iunie 2014. În septembrie 2013, Guvernul a aprobat transformarea în acţiuni a creanţelor statului faţă de Poşta Română, înainte de privatizarea companiei, care va fi realizată prin preluarea de către investitor a 51% din acţiuni în urma unei majorări de capital.

Acţionarii companiei sunt statul român (75%) şi Fondul Proprietatea (25%).

Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.700 de unităţi.